sâmbătă, 28 iulie 2012

Cel mai adevărat!


Consecvența! Se pare că nu înseamna nimic aici - condiții vitreje, deh! mai scapă câte un diacritic ici-colo. Ei, nu contează, să-i dăm biciz!
Doar aici, senzațional, în exclusivitate, doar aici, vă prezentăm adevărul adevărat și unica judecată de valoare, despre anul III la UMFIH! După publicitate!

Le luăm pe rând! Le dăm plusuri și minusuri, iar la sfârșit dăm verdictul! Scurt și ăla, că deh! cui îi trebe să cetească !

Semio. Am mai povestit despre Semio; ca să știți de unde plecăm, cetiți aici!
Plusuri: Medicala II e aproape de cămin. Ne-a plăcut asta! :D
Am povestit des cazuri, scenarii și ipoteze! Un mare plus la materia semiologie. Cu genul acesta de exerciții se pune în perspectivă materia de curs, care de altfel, poate fi destul de aridă. Dar e aridă tocmai pentru faptul că utilitatea devină evidentă numai după ce o vezi prin lumina unui exercițiu practic, a unui quizz, a unui caz la salon.Iar un exercițiu deosebit de bun mi se pare cazul în cascadă! Se pleacă de la o ipoteză dacă pot zice așa, trebuie să îți formezi o primă impresie/banuială/parere etc., iar de acolo, în funcție de informațiile care se oferă rând cu rând se testează totul, de la cât de bine și-a însușit studentul semnele și simptomele unei patologii până la valori de laborator și fiziopatologia complicațiilor.Pe scurt, un exercițiu desăvârșit!
 Partea de discuții, dezbateri, interpretare de buletine de analize, quizzuri, etc au capacitatea de a face diferența între aia care pricep ceva din materie și ăia care doar o recită ca niște papagali – adică papagalițe... știți voi. În esență, după un an de semio nu contează dacă studentul știe să recite clasificarea Child-Pugh. Contează dacă pricepe ce este, la ce ajută și ce înseamnă asta pentru pacient. E bine că la examen partea de discuții reprezintă un hop major! More of this!
Ne mai place că vedem și că punem mâna :D Ne place să punem mâna!
Minusuri: lumea e prea spartă de oboseală dimineața ca sa fie atentă la prezentările de o oră din amfiteatru. Din când în când ar fi mult mai util să se meargă direct pe salone. Oricum 90% din cei care sunt dimineața in amfiteatru întârzie cu nesimțire, dorm, vorbesc, se uită pe pereți, citesc la altceva, bla bla bla. Recunosc, de multe ori nici eu nu am putut să mă adun și să fiu student cuminte la prezentările de dimineața. Timpul ar putea fi folosit mai bine dacă ne-am duce direct pe salon. Părerea mea!
Nici nu ne place când trebuie să recităm lucruri precum caracteristicile suflului nu-știu-care sau ralurile ca țiuitul prin frunzele de telefon , claxonul de Masserati și sunetul de oală spartă! Less of this!
Per total, Semio iese bine pe plus. Recomand, dar cu sfatul că trebuie să aveți nervii tari, vorba aceea ”răbdare și tutun”. Nu recomand tutunul (colegii mei de serie știu!), dar răbdarea e imperios necesară!

Morfopat. Nu ma bucur deloc că am ajuns la capitolul Morfopat! Subiectul pe care il detest!
Plusuri: În decursul unui an, morfopatul va dezbate aspectele morfologice ale sindroamelor patologice despre care se aude la semio. Nu e rău deloc! E folositor, dar ar fi și mai folositor dacă s-ar suprapune ceva mai bine materiile între ele. Degeaba am discutat la Semio glomerulonefrita cu semilune in ianuarie, dacă la morfopat a catadicsit să îmi explice cum stă treaba de abia în aprilie. Get it ?
Minusuri: Toceala! Fără nicio reținere declar că la morfopat NU se poate învăța, cel puțin în formula în care ne este nouă predată. La morfopat trebuie tocit. Cap-coadă, cuvânt cu cuvânt! Proporția ce poate fi pricepută logic și cu bun simț este neglijabilă în comparație cu sutele de pagini de liniuțe, tabele, propoziții trunchiate și prost traduse din Robbins.
Patologia tumorală! Peste două treimi din materie reprezintă descrierea unui tablou jalnic de natură moartă și anume forma, culoarea, dimensiunile, aspectul microscopic  și comportamentul unei varietăți de tumori. Pentru anul III, e pur și simplu INUTIL!
Când e mult mai util să se ia doar cursurile în brațe și să se vină peste juma de an la examen, atunci acea catedră trebuie să își pună serioase semne de întrebare! Dacă e o materie care are nevoie de o reformă drastică, atunci acea materie e Morfopatul!
Într-un an de zile am putut folosi microscoapele doar de 2-3 ori. Autopsii, canci ! Păi, de ce mai vin la morfopat?! Huh?!
Și să nu mai vorbim de faptul ca geamurile amfiteatrului sunt vopsite cu negru! Nu am să înțeleg niciodată de ce! Când și cine a decis că perdelele nu sunt o variantă acceptabilă?! 
Fără doar și poate, morfopatul nostru iese pe un desăvârșit și hotărât minus! Brânză bună în burduf de câine!

Fizpat: Seamănă cu morfopatul. Are potențial, dar e neexploatat.
Plusuri: Se discută – în linii mari - aceleași categorii de patologie ca și la semio și morfopat, bineînțeles sub aspect funcțional. Se leagă cu celălalte materii.
La LP facem din nou numai cazuri, ceea ce în esență e bine. Se mai triază aia care nu pricep și doar recită! Nu e un lucru rău. Deși unele cazuri de-a semestrului au fost cel puțin provocatoare. Menționez aici una rece: ”pneumonia intestinală” – despre care am auzit la mâna a doua, dar... pfuh, las la latitudinea voastră – și una caldă: durerile de cap cu transaminaze crescute de vreo 3 ori si ExObGen în relații normale. Atât! :| Au fost necesare 2 grupe de studenți și 40 de minute de dezbateri și argumentări până când un coleg ne-a salvat cu un hat-trick epic: Ceruloplasmina! Cazuri! Cazuri!Cazuri! Nici nu știu cum să subliniez mai mult că astea sunt exercițiii bune și utile pentru studenții de an III.
Minusuri: Vedeți aici ”pneumonia intestinală”. Inadmisibil!
Per total, îl scoatem și pe Fizpat pe plus, dar nu cu mult! Este mult loc de îmbunătățire!

Igiena: N-are nici în clin nici în mânecă cu nimic! Mai mult decât ce am aflat la Lpuri nu am să știu veci și, în virtutea bunului simț, nici nu ar trebui să știu! Deși nici de LP nu sunt 100% convins! Cred totuși că nu e voie sa zici ”Ghizd” în public. It just feels wrong!
Datorită comportamentului unui cadru didactic de curs, am să declar Igiena pe un minus hotărât! Nu mi se pare normal ca studenții să fie jigniți la curs! Dezinteresul nu e același lucru cu inaptitudinea! În bănci a fost dezinteres. La catedră a fost celălalt cuvânt.

Imuno:  Au intenții bune și se străduiesc!
Plusuri: Una din puținele materii care insistă cu adevărat pe esențial! Să rămâi naibii cu ceva! Așa cum mi se pare didactic și de bun simț! Interleukina 17 nu contează în anul III... n-a contat nici la examen.
Examenul în sine a fost echilibrat, cu grile bine făcute și redacționale de bun simț.
Minusuri: Nu pot găsi vreo hibă majoră cu imuno.
Scoatem imuno pe un plus și să o țină tot așa!

Microbi: definiția lucrului de mântuială! Nici nu mai spun nimic!

Farmacologie: Din nou, un caz din ăla cu brânza și burduful.
Nu pot să îi dau plusuri și minusuri fiindca cele două se combină. Am să spun că materia e teribil de stufoasă pe alocuri și bucățile de materie care se axează pe discuții despre efecte adverse obscure și posologii nu își au locul! Am mai spus asta!
Pe de altă parte, evaluarea studenților nu s-a făcut cu ochelari de cal, ba chiar s-a făcut cu viziune și înțelegere și cu accentul pe aspecte funcționale și esențiale ale grupelor de substanțe medicamentoase. Țin să menționez că nu oricine e în stare să facă o astfel de evaluare a lucrărilor. Asta a fost partea de ”brânză bună”.
Burduful de câine este Lpul. Toată lumea ar trebui să lucreze același lucru. Și aici facem cazuri. Ar trebui să facem ceva mai mult și să le parcurgem mai atent! Și acum, hold on tight, fiindcă am să spun ceva ce nu veți mai citi în curând: parte a problemei de la Lpul de farma e reprezentată de noi, studenții. Asistenții care se ocupă de noi sunt medici tineri și abordabili și nu de puține ori am avut senzația că noi, studenții, profităm de acest aspect pentru a trata cu lejeritate Lpul de farmacologie.

Hai, saervus, că arde leptopu sub mine! Și îmi e somn că vara nu dorm când trebuie. Poate ne-om mai ceti!


miercuri, 18 ianuarie 2012

A lean, mean, propaganda machine!

Și-a tras UMFu’ niște videouri de prezentare. Foarte bine dom’le, așa îi șade bine unei universități europenești.

Acuma, între noi fie vorba, în UMF e mult loc de îmbunătățire. Foarte mult. Extrem de mult loc... de îmbunătățire. [[ do you see what I did here? ]].

Iar ăia care au făcut clipurile, după părerea mea, sunt niște nenorociți.Apar și eu pe acolo pentru câteva secunde cu două-trei propoziții despre cămin. Îmi amintesc când le-am răspuns la întrebările alea. Ceea ce nu îmi amintesc e momentul în care am semnat actele cu care au venit domnii de la firma de publicitate (sau de media, sau cum 3,14zda mamii lor se cheamă!). Îmi amintesc însă foarte limpede momentul în care am refuzat să semnez, dat fiind faptul că inițial am crezut că interviul se referă la aspectele vieții de la cămin; am aflat mai apoi că au de gând să facă ceva spot de promovare pentru întregul UMF. Deci nu mi-am dat acordul. Și totuși sunt pe acolo. Păi?!

De asemenea, mă îndoiesc că momentele în care se menționează comunicarea prin limbajul semnelor între participanții la actul educației sau (relativa) abundență a cadavrelor la anatomie constituie o reclama bună. E cel puțin inoportun să aduci așa ceva în discuție publicului țintă.

Ah, și engleza de baltă. What is up with that ?!

duminică, 15 ianuarie 2012

Igiena. It really wipes the fish's ass!

Marți, egzamen de igienă. Mă face să mă uit pe youtube la toate tâmpeniile. Nu de alta, dar ca să văd unde greșește lumea la prepararea alimentelor.
Oh, și se pare că this is a thing la unii nebunateci. pokerface.
Ironic, bleah !

Mă gândesc că putem încorona de pe acum anul III ca fiind Regele Tocitului. Sau, oare nu știu ce mă așteaptă de la anu' ?