miercuri, 29 septembrie 2010

Noch einmal from the top mesdames et messieurs!

Sau despre cum sfarsiturile pot fi vazute ca si inceputuri, adica ca si doua intervale care se intersecteaza la unu din capete, excluzand bineinteles intervalele de rezultat al functiilor periodice fiindca atunci intram pe taramuri necunoscute, nu pentru Nelu ci pentru al sau purtator.

Nelu s-a gandit mult si tare despre ce sa scrie el azi acum si aici. De fap, data, timpul, nu le-a gandit insa despre ceea ce ar vrea el sa zica aici si despre natura acelor lucruri s-a gandit mult, consumand energie mai multa decat Battlecruseru [[ oopierașionăl]] cand da Yamato pe Nydus Worm. [[ starcraft reference. Nelu il joaca. Ii aduce aminte de casa. Any fans out there ? numarati referintele si apoi lasati un comment cu cate ati reusit sa depistati :D daca vreti ...]]
Cu toata energia cheltuita, lui Nelu nu i s-a nazarit nimic coerent si clar despre care sa vorbeasca. E clar ceea ce se intampla. Incepe scoala... hell, it’s about time... zice o voce in mintea lui Nelu. Nelu nu e de acord. Ar mai sta acasa inca atat, ar merge la o bere neagra in Crama si la un vin fiert in Berarie, s-ar duce ziua in amiaza mare sa isi bea ceaiul la Humanitas, de ce? Fiindca nu are altceva mai bun de facut. Si cand s-ar aduna cu multa lume ar discuta despre tot ce le cade la vorba, incepand de la filmul dat jos de pe filelist aseara, despre Petrache Lupu de la Maglavit, despre gemeni, despre duduia aia, despre de ce pleaca lumea din tara, despre mere, despre bomboane mentolate si despre faptu ca cine cumpara prezervative din benzinarii este un ori un protestant declarat dar catolic la suflet sau un comunist care ar face bine sa se mute in Franta!
De ce sa mearga Nelu la Cluj, cand sunt atatea de discutat. DE CE? ... fiindca incepe anul II de medicina... semestrul III, with all it’s horroah and all it’s gloreh ! Se duce Nelu spre cele 36 de ore pe saptamana, cu zile intregi cand treaba se termina la ora 8 seara, a doua zi seminar la anato si durere de cap, toate acestea garnisite cu idioția UMFIH care reuseste in continuare sa surprinda cu decizii idioate si organizre pruasta [[ si daca schimbi intrele ele atributele complementelor indirecte ce urmeaza acest verb de conjugarea a IIIa, suna la fel de bine si e la fel de adevarat]]. Nelu are impresia ca el si colegii sai sunt considerati iobagi carora UMFIH le face o favoare lasandu-i sa participe la cursurile lor. Impresia ...
Ramane doar ca Nelu si colegii sai sa ignore ignoranta celor care nu merita si sa treaca si anul II, pentru ca sa poata zice bine ca am terminat o treime din ceea ce am inceput a face.
Si iata un video despre penicilina :D !

vineri, 10 septembrie 2010

Pe nepregatite

sau ”Despre simțurile animaliculului numit om

Nelu va vorbeste cum ca vine un moment in viata fiecarui Om in care e cazul sa se uite bine la sine, sa se cunoasca, sa se gandesca la niste lucruri si sa traga niste concluzii. Stati, stati! Nu aplaudati ironic, stiu ca de fapt am zis nimic, adica ceva complet banal si intrisec in constiinta fiecaruia. Momentele acestea vin de obicei chiar inainte de a bea paharul de whisky care transforma sita ratiunii dintr-o retea mai larga intr-una de-a dreptu' gaurita ca ... (ok, o sa lasam deoparte comparatia) sau cand ploua afara, sau cand nu poti dormi, sau cine mai stie cand.

Fiintele astea omenesti, pentru care Nelu a venit aici in lumea asta, se vad, se aud, se simt, whateva', pot face toate fitzele astea somatice si jmekere pe care pana la urma le proceseaza creierul. Dar la fel face si un macac. Sau o gaina. Sau un peste.

Creieru' asta uman, care il fascineaza pe Nelu asa de tare incat il uraste cu desavarsire face el multe altele lucrurile care sunt mult mai interesante, ele, lucrurile... ele. Tot abstractul care tine de constiinta de sine, de sentimente, de ganduri, de vise, tot si toate acestea pana la urma se reduc la neuromediatori si proteine si ioni si alte asemenea. E ca la mate, e o ecuatie din asta super complicata cu jde-cate necunoscute si de gradu (jde-cate)minus1. Cu cat are mai multe componente cu atat e mai posibil sa clacheze undeva si atunci, in cel mai bun caz te duci la neurolog, in cel mai rau caz, ajungi la psihiatru. Ajungi la psihiatru cand toata biochimia aia pe care noi nu o intelegem inca pe deplin [[si de aceea o numin ”minte”]] o ia razna.