Stimulator

LPurile de macroscopie de la Morfopat mă stimulează.

Nimic nu se compară cu o aortă despicată pe vreo 30 de cm lungime, sprijinită pe ceea nu poate fi numit decât ”viscere vrac”. Iar pe fundal, dacă te uiți atent, observi sursa acelor viscere.

Deci, LPurile la Morfopat mă stimulează. Mă stimulează...

să mănânc fructe

să mă dau pe bicicletă

să zic ”mersi!” că stau la etaju 5 cămin

să mănânc la ore cât de cât regulate ... deși câteodată îi suspectez pe aia care ne fac oraru că vor să ne distrugă din punct de vedere al obiceiurilor nutriționale.

să zic mersi că a fost Cluju construit numa pe pante

să mă abțin de la dulciuri

să nu ajung ca Daniela ( yeah, that's right! I'm talkin' to you!)

Există o limită. Nu poti vedea decât un număr fix de plăci de aterom, infarcturi sau ficați grași. După aceea simți nevoia să ajungi la cămin, să treci intenționat pe lânga tabelu cu programări la spălătorie fără să îți faci programarea, ca să urci până la 5, să arunci toate prostiile cu 874% DZR de zahăr brut din bucătarie, să te întorci în cameră și să te apuci de abdomene. Și când simți că nu mai poți, cobori până la parter ca să te programezi la spălătorie.

Or is it just me? :|

PS.

Asta trebe să fie printre cele mai mortale lucruri pe care le-am auzit in ultima vreme.

Володя, Володя !

Semnul Pastia-Grozovici.

Prima dată când am auzit de el eram prea ocupat cu notatul. Nu m-am gândit prea mult la el.

A doua oara când am citit, m-am gândit ca sunt 2 nenea dintr-un roman rusesc. Nu sună foarte de acolo? Pastia, ceva bețivan arhetipal aflat în joc fără voia sa (doar, deh! Vodka nu se platește singură) și Grozovici, un fel de Dinu Paturică de pe Neva, lăudându-se că se trage de la Ivan(acel! Ivan) dar că familia lui a pierdut totul când a venit Napoleon peste ei. Amândoi, încurcați în ceva afaceri financiaro-amoroase cu o fostă lăptăreasă din Provența devenită fuciarnița unui fiu-dezamăgire al unui general, care, el, fiul, visează să devină șeful unei gubernii buruienoase și cu vreo 3 mesteceni. Iar toți au numai de pierdut pe un plan sau altul. Și se usucă și mestecenii. Și am pierdut vreo juma’ de ora gândindu-mă ce bine se va vinde romanul meu.

A treia oară când am citit despre semnul Pastia-Grozovici am fost atent! Și concentrat! Așa că mi-am amintit povestea de când am citit a doua oară. (smile). Așa că m-am gândit ce mai fac personajele mele și într-un final am intrat pe net să caut cine au fost cu adevărat acești domni. Și iată ce am găsit.