vineri, 10 decembrie 2010

68 days after

....inceputul anului 2 de Farma....
Piatra de baza-organica.Cursul...nemaintalnit,adica 3 ore de scris masinal, ajungi acasa,deschizi caietul,surpriza:fraze pe jumatate,de multe ori fara sens,cuvinte indescifrabile,formule chimice si structuri nemaintalnite,apoi cautat carti,gasit carti dar, confuzie. ca nu stim daca Nenitescu e mai bun decat Avram sau invers,inca pe atatea ore ca sa descifrezi cursul sau poate si mai multe;laboratorul- din ere de mult uitate - este locul perfect pentru a-ti creste nivelul de substante toxice din organism,si cel mai probabil pentru a dezvolta un ulcer sau gastrita,aici depinde de "preferintele" fiecaruia,plus cele n+1 mirosuri ti se impregneaza atat de bine in halat,par,haine,piele,de ti se face greata de tine,iar uneori se mai intampla sa-ti scapi putin acid sulfuric concentrat(pe pantaloni,halat-cazul fericit,mana) ca sa-ti aduca aminte ca traiesti. .A da,si cursul are 8 credite,in primul semestru.
A doua piatra-chimia analitica cantitativa,adica titrari pana nu mai stim de noi.Curs ok,digerabil,laborator alert,stresant,pliiin cu biurete si substante care mai de care mai colorate,erori care-ti rad in fata(daca sa efectueaza calculele pe hartie iti iese eroare sub 1,te duci si iti introduci datele in calulator,.erori peste 10,ceea ce ar aduce nota 0,teoretic).6 credite
Chimie fizica-chill,din punctul meu de vedere...5 credite ne ofera Danutz;))
Biocel-la L.P. facem biocel vegetala,la curscea animala,dar cursul nu aduce nici o noutate cu privire la starea generala de spirit,adica de la neinteresnt,pana la dureros de plictisitor,mai ales daca ti-ai uitat cartea /rebusul/sudoku/player-ul sau ce alta activitate "extra celulara" preferi.Ne plictisim pentru 4 credite.
Anatomie-laboratorul il facem la Fiziologie, pe Clinicilor si nu se intampla nimic palpitant.Intepaturi in deget pentru grupe sanguine,Rh si timp de coagulare,luat tensiunea arteriala, suflat in spirometru pentru capcitatea vitala si VEMS,asta pentru ventilatiei pulmonare si mai urmeaz,din cate am inteles,examneul urinar. In rest, consider grupa mea si grupa "colega", norocoasele grupe care au parte de prof si profa calumea(facem cu profi de la medicina),pentru ca stiu cel putin 2 grupe,carora li se aminteste relativ constant cum ca noi,astia de la farma,am fi incapabili sa intelegem anatomia, redusi mintali,ori ca in acesti doi ani am invatat doar sa facem reactii si sa nu mai gandim.Dupa cele auzite de la cei care au parte de asa ceva,as spune ca e vorba de o oarecare frustrare,manifestata asupra persoanelor nepotrivite,dar mai bine ma abtin.Cursul il facem cu profa de la farma,si pretuieste 5 credite.

Cam astea ar fi ceea ce a cuprins semestrul acesta,mai avem o saptamana pana la vacanta,si cred ca 2 dupa vacanta,apoi sesiune,deci mari noutati nu o sa se intample.
Anul 2 e mai amplu decat primul an,dar mai fain,poate si pentru ca ne-am adaptat noului habitat,dar si ca si consistena,pentru ca incepe sa ne introduca incet,incet in farma,ceea ce anul I nu face absolut deloc.

O seara de vineri placuta!

[Domnul coleg,data viitoare cand te salut pe Babes,miercurea pe la 12 fara ceva,cand eu urc si tu cobori ,ma astept sa fie reciproca treaba:))]

duminică, 21 noiembrie 2010

DotA să jucăm vrem

[[Înainte de a incepe articolul propriu-zis, trebuie să fac referința la un articol de acum câteva săptămâni cu care am reușit să îi supăr pe colegii din seria IV. Vreau să îmi cer scuze și țin să mentionez încă o dată că nu am vrut nicicum să sugerez că una din serii merită mai mult ca alta sau că unii nu au ce căuta la cursuri cu ceilalți.]]

Defence of the Ancients. În loc de repolarizarea în platou sau de calea pentozo-fosfaților sau de tendonul ca organ, facem asta. DotA. Sau fiecare cu cel îi gâdilă la neuron, un serial, o berică pe Piezișă, alea alea.
Parcă seara mă simt vinovat când în loc să citesc ceva pentru a doua zi, facem altceva dar acuma la jumatea semestrului cateodată e chiar mai bine ne băgăm pixu. Constat că e chiar mult de lucru, atât de mult de lucru încât cineva aș putea să nu fac nimic altceva toată ziua decât chestii de școală. ”De aia seara jucâm o DotA, dăm cu pumnu în masă când ală scapa cu 50 hp fiindcă ne-am lovit de un creep și trecem peste. Adică, trecem la următorul joc. -arspem. Îmi dă cineva mie Aiushta ? Haideți mah că țin io midu și fac repede pe ea aghanimu’... baaah, vezi că astă e joc nu film... nu te mai uita la ăla cum moare.”
8-> ... good times. A doua zi, bineînțeles la lp-ul de biochimie, urmează discuția. Profa ne pune videourile despre chilomicroni sau ceva animație cu telomeraza, ne adunăm pe scaune și povestim cine ce a greșit la bilduri ( ” cum să faci Bloodstone pe Huskar, mah ? =))” ) a cui a fost vina când unul dintre aliați a murit și la când ne mai jucăm ... bineînțeles, toate astea în timp ce ne mai uităm tacticos spre filmulețul care rulează, arătăm cu degetul și dăm din cap ca și când am fost perfect atenți. ” Baaah, îmi pare rău azi nu jucăm că mergem la film ” ” buuhuu ! ”
DotA e aproape ca la UMF. Te descurci cu atât mai bine cu cât reușești să faci artefactele mai potrivite la momentul potrivit cu resursele pe care le ai la îndemână. Că daca nu, vine Jakiro, te arde și pierzi sânge și proteine și faci o infecție cu ceva cocobacili care se colorează cu verde de clarity potion sau vine Blademaster cu Omnislashu și îl dă criticala exact acolo la marile mănunchiuri vasculo-nervoase.

” Bah, saptămâna viitoare avem seminar la biocimie”
” I heaah you mAan”
” Letz gittit on”





miercuri, 20 octombrie 2010

20102010

Fiind o zi cu totul si cu totul "inspirativa", adica ploaie de la rasarit la apus,strazi super aglomerate,rauri pe Babes,lovituri de umbrele ,priviri ostile si ganduri asemenea ,zarindu-mi colegul de blog cand ieseam de la biocel,amintindu-mi ca "nesimtirea" de a nu mai scrie s-a intins cam mult,se pare ca am revenit.Am revenit aici,am revenit acolo,adica la locul meu de pe Creanga,Babes,Pasteur si mai nou Clinicilor.Am revenit la halat cu miros de chimie,la degete patate care mai de care,la acizi si baze(chiar ieri am experimentat revarsarea HCl asupra propriilor maini;bine ca a fost diluat ,ca altfel nu mai aveam cum sa scriu:P).Am inceput de 3 saptamani si pot sa spun prin comparatie,ca anul trecut dupa primele 3 saptamni eram pur si simplu scarbita de ceea ce se anunta a fi farma la vremea aceea adica gramada de chimie insipida de care eram sigura ca nu o sa mai aud dupa ce imi termin cei 5 ani.Anul acesta inca,constat cu placere,ca dupa 3 saptamani,cred ca pot sa zic ,ca desi se anunta un an cu de toate in materie de discipline,incepe sa prinda alt gust tot ceea ce inseamna facultate.Poate si ca m-am obisnuit cu mediul,cu ritmul ,cu colegii,cu ideea.Chimii tot 3 la numar, dar avem o oarecare portita de scapare cu anatomia si biologia celulara,orar relativ ok.In ceea ce priveste a doua fata a inceputului celui de-al doilea an,e inceperea UMF-ului.In ceea ce ma priveste,regret ca nu pot zice ca e tocmai o placere sa trebuiasca sa ai din nou treaba cu UMF-ul,pentru ca de la inceput te lovesti de chestii destul de absurde si idioate in fata caroara toata lumea ridica din umeri si ti se spune ca nu rezolvi nimic daca te agiti .Astea-s genul de momente in care chiar iti vine sa crezi ca UMF nu vine de la Universitatea de Medicina si Farmacie,ci de la alte chestii...mai profunde;))
Nu vreau sa mai lungesc ,se vrea a fi un articol de revenire,insa as avea o referire cu privire la cei care citesc acest blog.Dragii mei,nimeni nu spune sa fiti in totalitate de acord cu ce scriem noi aici,insa exprimati-va dezaprobarea fie mai putin indreptata spre persoana noastra ,ori daca aveti ceva cu noi personal ar fi mult mai bine sa ni se sugereze live acest lucru ;a treia varianta o stiti deja;) Multumim de intelegere.
Am revenit:)

sâmbătă, 16 octombrie 2010

Nelu zice IV sau Psihoterapie medicala

Se spune ca nu poate citi cartile decat pe verticala
Si ca ii este frica sa se faca ginecolog fiindca nu vrea o infectie oculara

Tot ce stiu este ca il cheama Nelu si zice

...

aici ar fi trebuit sa fie un articol, publicat in urma cu vreo 5 zile.
articolul a atras reactii dintre cele nedorite, iar privind in urma, purtatorul lui Nelu isi da seama ca a cules ceea ce a semanat. aceia dintre dumneavoastra care l-ati citit, stiti despre ce e vorba. un articol suparat si rautacios dar just in aprecieri [[in limita in care se poate date fiind sentimentele ce l-au alimentat ]] nu poate atrage dupa sine nimic constructiv.

Profunde iertaciuni! Nelu incearca a suplini lipsa articolului cu un video despre Mac si Morfina, subiecte atat de folositoare farmacistilor si medicilor. Courtesy of University of Nottingham, Periodic Table of Videos.

sâmbătă, 9 octombrie 2010

Una bucata saptamana pierduta si gasita in mina de carbune

A trecut prima saptamana de scoala. De MG an II, de fapt. A fost exact atat de rau pe cat se astepta toata lumea. Ore mult prea multe, gauri in orar destul de lungi incat sa sa simti ca Soarele s-a mai miscat pe cer dar destul de scurte incat sa nu ai timp sa faci ceva util, zile cu ore de la 8 la 8, capre necivilizate si imature care urla ca lor nu le convine sa imbunatatim orarul, materii care se suprapun, o tanti la engleza care ne impune sa mergem neaparat la ore, fosile didactice care vin cu un aparat care sincer nici nu stiu cum se numeste, pe care se pune o folie cu scris pe ea si printr-un bec si ceva oglinzi proiecteaza scrisul pe perete, o serie IV enervanta care tot apare cu noi la cursuri si profi care uimesc cu ...
Impresia pe care mi-o lasa e aceea ca facultatea asta ne pregateste pentru mediocritate. Sunt liberali la suflet dar socialisti in practica. Au parca o politica de "no man left behind" care se manifesta in modul in care nu dovedesc altceva decat cea mai proasta intelegere a acelei politici iar in acelasi timp se pretind mari profesionisti moderni care ne predau noua cele mai noi rasini din stiintele biomedicale... vezi sa nu! Cadrele didactice vin la ore cu niste prezentari in Power Point absolut hidoase, explicatiile sunt de 3 parale fiindca nici ei nu or pricepe mai mult decat ne zic noua.
Am fost acuzat ca gandesc ca national-socilistii din anii '30 cand am spus ca medicii trebuie sa fie exemple cat mai desavarsite ale idealului formei si functiei umane, pentru ca daca NU SUNT atunci cum puiiiii mei se gandesc ei ca pot face ceva pentru un pacient. Desi is de abia in anu II ma gandesc ca fenotipul pe care il afisam pacientului ar trebui sa fie cat mai aproape de perfectiune. Pana la urma, asta e primu lucru perceput de un pacient... cum aratam. Apoi vine partea de cunostinte si abilitati medicale. Si daca pentru pacienti e valabila teoria asta, de ce mama naibii nu ar fi si pentru medicii care sunt si cadre didactice. De ce nu pot si ei sa fie oameni hotarati, prezentabili, respectuosi si apti in ceea ce fac? Ma simt ca si cand pe Babes e cladirea "Stapanirii" iar eu sunt bietul iobag primit la cursuri din marinimia lor.
Toata saptamana asta la ore am avut parte numai de specimene...dureros. Si, pupaza peste colac, am o gramada de colegi atata de limitati ! [[ DA DA!!! limitati]] incat accepta toate lucrurile astea cu un stoicism absurd si celor care isi exprima nemultumirea vesnic le dau acelasi raspuns " cine te-o obligat sa vii la medicina?".
Paaaaaai mah inaptilor ?! VOI NU VA PRINDETI CA TOCMAI AICI E PROBLEMA??? Nu m-a obligat nimeni, am venit de bunavoie si nesilit de nimeni, mi-am scris admiterea cu mana mea fiindca ma gandeam ca vin la medicina si nu oriunde, ci TOCMAI LA CLUUUUUJ unde e marele si tarele UMF, cel mai bun din tara zice-se, plin de profesionisti si intelectuali, crema societatii romanesti si cand colo ?! dau de capre pasiv-agresive, de inapti ingamfati si blazati a caror singura putere sta in pix si catalog. E NORMAL ?! NUUU! VI SE PARE NORMAL? DA?! MURITI IN INTUNERIC!
Nu ar trebui sa ma trezesc dimineata la 6 jumate ca sa merg la ore doar fiindca stiu ca ma pune absent, ar trebui sa VREAU sa ma trezesc ca sa merg sa aud si sa invat de la un mare profesionist in domeniu. Iar toti aia care zic ca la o facultate ca medicina trebuie sa muncesti si sa pui osu' si sa fii pregatit sa faci sacrificii, apai io le zic ca ei pricep complet gresit ceea ce inseamna munca care trebuie depusa la scoala asta si modul in care trebuie sa o depunem si mai mult decat atat, ei sunt la fel de mult o problema a sistemului ca si inaptii de pe treptele superioare.
Totusi, trebuie sa dau cezarului ce e al cezarului. Am avut doua cursuri dupa care am ramas placut impresionat, anume fiziologia si genetica unde cadrele didactice arata prezentabil, se poarta respectuos si stiu despre ce vorbesc si, mai mult decat atata, stiu si cum sa ne unga creierele cu informatia pe care ei o detin.
Cunostintele unui prof sunt ca si nule daca el nu se pricepe sa le transmita. As putea merge pana intr-acolo incat sa zic c face un deserviciu societatii prin inabilitatea sa. Pe langa asta, acel cadru didactic va ajunge sa nu ii placa pe studenti si stundetii, evident, nu au sa il placa pe acel cadru didactic deci e evident ca asta nu e un mediu propice invatarii. Si apoi ne miram ca studentu si-a bagat picioarele si nu invata sau incearca sa traga chiulul. Si apoi ne miram si mai tare ca profu e pasiv-agresiv pe la ore si refractar la propuneri, intrebari, sugestii. Se cheama "spirala descendenta". Bun venit la UMFIH Cluj Napoca, cimitirul mintii noastre.
Acceptam prostiile astea, ba chiar mai grav, unora li se pare ca asa ar trebui sa si fie, ceea ce e GRAV fratilor. E o atitudine proasta, gaunoasa si patogena a noastra, a romanilor. Din prostul obicei de a accepta magariile si ineptitudinea cu resemnarea blaza(n)ta [[transpusa in cuvinte prin " Las' ca mere si asa "]] am ajuns in halul in care acceptam situatia ca norma sociala.
... stiti ce ? imi retrag cuvintele de mai sus in care v-am indemnat pe voi, idiotii care sunteti indignati in momentul in care cititi ce scrie aici sa muriti in intuneric. Nu, lasa sa mai traim cu to(n)tii inca vreo 50 de ani asa ... apoi putem muri ca natie, cu to(n)tii [[ in frunte ]].

miercuri, 29 septembrie 2010

Noch einmal from the top mesdames et messieurs!

Sau despre cum sfarsiturile pot fi vazute ca si inceputuri, adica ca si doua intervale care se intersecteaza la unu din capete, excluzand bineinteles intervalele de rezultat al functiilor periodice fiindca atunci intram pe taramuri necunoscute, nu pentru Nelu ci pentru al sau purtator.

Nelu s-a gandit mult si tare despre ce sa scrie el azi acum si aici. De fap, data, timpul, nu le-a gandit insa despre ceea ce ar vrea el sa zica aici si despre natura acelor lucruri s-a gandit mult, consumand energie mai multa decat Battlecruseru [[ oopierașionăl]] cand da Yamato pe Nydus Worm. [[ starcraft reference. Nelu il joaca. Ii aduce aminte de casa. Any fans out there ? numarati referintele si apoi lasati un comment cu cate ati reusit sa depistati :D daca vreti ...]]
Cu toata energia cheltuita, lui Nelu nu i s-a nazarit nimic coerent si clar despre care sa vorbeasca. E clar ceea ce se intampla. Incepe scoala... hell, it’s about time... zice o voce in mintea lui Nelu. Nelu nu e de acord. Ar mai sta acasa inca atat, ar merge la o bere neagra in Crama si la un vin fiert in Berarie, s-ar duce ziua in amiaza mare sa isi bea ceaiul la Humanitas, de ce? Fiindca nu are altceva mai bun de facut. Si cand s-ar aduna cu multa lume ar discuta despre tot ce le cade la vorba, incepand de la filmul dat jos de pe filelist aseara, despre Petrache Lupu de la Maglavit, despre gemeni, despre duduia aia, despre de ce pleaca lumea din tara, despre mere, despre bomboane mentolate si despre faptu ca cine cumpara prezervative din benzinarii este un ori un protestant declarat dar catolic la suflet sau un comunist care ar face bine sa se mute in Franta!
De ce sa mearga Nelu la Cluj, cand sunt atatea de discutat. DE CE? ... fiindca incepe anul II de medicina... semestrul III, with all it’s horroah and all it’s gloreh ! Se duce Nelu spre cele 36 de ore pe saptamana, cu zile intregi cand treaba se termina la ora 8 seara, a doua zi seminar la anato si durere de cap, toate acestea garnisite cu idioția UMFIH care reuseste in continuare sa surprinda cu decizii idioate si organizre pruasta [[ si daca schimbi intrele ele atributele complementelor indirecte ce urmeaza acest verb de conjugarea a IIIa, suna la fel de bine si e la fel de adevarat]]. Nelu are impresia ca el si colegii sai sunt considerati iobagi carora UMFIH le face o favoare lasandu-i sa participe la cursurile lor. Impresia ...
Ramane doar ca Nelu si colegii sai sa ignore ignoranta celor care nu merita si sa treaca si anul II, pentru ca sa poata zice bine ca am terminat o treime din ceea ce am inceput a face.
Si iata un video despre penicilina :D !

vineri, 10 septembrie 2010

Pe nepregatite

sau ”Despre simțurile animaliculului numit om

Nelu va vorbeste cum ca vine un moment in viata fiecarui Om in care e cazul sa se uite bine la sine, sa se cunoasca, sa se gandesca la niste lucruri si sa traga niste concluzii. Stati, stati! Nu aplaudati ironic, stiu ca de fapt am zis nimic, adica ceva complet banal si intrisec in constiinta fiecaruia. Momentele acestea vin de obicei chiar inainte de a bea paharul de whisky care transforma sita ratiunii dintr-o retea mai larga intr-una de-a dreptu' gaurita ca ... (ok, o sa lasam deoparte comparatia) sau cand ploua afara, sau cand nu poti dormi, sau cine mai stie cand.

Fiintele astea omenesti, pentru care Nelu a venit aici in lumea asta, se vad, se aud, se simt, whateva', pot face toate fitzele astea somatice si jmekere pe care pana la urma le proceseaza creierul. Dar la fel face si un macac. Sau o gaina. Sau un peste.

Creieru' asta uman, care il fascineaza pe Nelu asa de tare incat il uraste cu desavarsire face el multe altele lucrurile care sunt mult mai interesante, ele, lucrurile... ele. Tot abstractul care tine de constiinta de sine, de sentimente, de ganduri, de vise, tot si toate acestea pana la urma se reduc la neuromediatori si proteine si ioni si alte asemenea. E ca la mate, e o ecuatie din asta super complicata cu jde-cate necunoscute si de gradu (jde-cate)minus1. Cu cat are mai multe componente cu atat e mai posibil sa clacheze undeva si atunci, in cel mai bun caz te duci la neurolog, in cel mai rau caz, ajungi la psihiatru. Ajungi la psihiatru cand toata biochimia aia pe care noi nu o intelegem inca pe deplin [[si de aceea o numin ”minte”]] o ia razna.

marți, 31 august 2010

Poveste de seara II

Unii spun ca el nu are nevoie de boxe la calculator fiindca aude in cod binar
Si ca de fapt el a descoperit telocitele cu care se mandresc cei de la Victor Babes.
Tot ce stiu eu este ca il cheama Nelu si ca el zice:

Din moment ce vacanta intra in ultimul ei trimestru e cazul ca Nelu sa termine povestea despre boli si istorie, pentru ca in curand or fi alte subiecte de pus in scris pe blog.
Nu la mare departare de cand a ramas Nelu data trecuta, adica la inceputul secolul XV, se afla Ioana D’Arc despre care toti am auzit, pana si Nelu, desi in universului lui paralel Franta este intr-adevar o tara de femei isterice care sunt complet subjugate de saxonii inconjuratori.
Revenind, Ioana D’Arc s-a nascut in 1412 la Domremy si este cunoscuta ca fiind eroina ce a raliat Franta si a pus-o pe drumul spre redobandirea teritoriilor aflate sub stapanire englezeasca. Toate acestea din cauza ca auzea voci ale sfintilor si ale Arhanghelului Mihail, care o indemnau sa treaca la actiune. Ea a descris in detaliu cum se manifestau aceste voci si a mentionat faptul ca le auzea mai ales din partea dreapta. Stop cadru! Chemati medicul! Descrierile Ioanei D’Arc consemnate minutios de stresatii religiosi ai vremii precum si relatarile gardienilor inchisorii in care a stat inainte de a fi arsa pe rug, indica faptul ca Ioana suferea de tinnitus unilateral dreapta. Adica percepea sunete in urechea dreapta, in absenta stimulilor naturali. Cel mai adesea sunetele sunt percepute ca urmare a unor defecte mecanice ale diferitelor segmente ale urechii, de la banale blocaje cu ceara ale conductului auditiv extern, pana la defecte vasculare sau de morfogeneza ale cohleei. In esenta, sunetele sunt doar sunete nedefinite precum click-uri sau tonuri continue precum cel din receptorul telefonului fix, dar creierul nostru incearca sa le interpreteze cumva. In ziua de azi, multi pacienti se plang ca incotinuu aud fragmente din melodiile preferate sau vocea unei persoane apropiate. E lesne de inteles cum pentru Ioana D’Arc, acele sunete erau soaptele Providentei.

Fast forward vreo cateva secole si ajungem la Napoleon Bonaparte care in 1812 s-a dus sa invadeze Rusia. Campania a fost un esec din mai multe cauze. Iarna ruseasca a taiat cu forta in randurile francezilor iar rusii au stiut sa se foloseasca de orice strop de avantaj tactic si strategic. Realizand ca nu va putea face fata rusilor si ramanand cu resurse extrem de putine, Napoleon s-a vazut nevoit sa faca cale intoarsa, fiind hartuit permanent de rusi. In aceste conditii de existenta precara si-a facut aparitia epidemia de tifos care a distrus armata franceza.
Lipsiti de resursele necesare infruntarii crivatului rusesc, soldatii francezi au recurs la a dormi langa caii lor sau impreuna cu alte animale de povara, sau au recurs la adapostul cladirilor pe care in urma cu cateva saptamani le pustiisera in drumul lor spre Moscova. Animalele si cladirile insalubre transformate in garnizioane ofereau adapost paduchilor care au invadat armata franceza la fel cum francezii ar fi dorit sa ii invadeze pe rusi. Paduchii erau si purtatorii unui bacteriilor din genul Rickettsiae, care prin intermediul excrementelor micilor insecte au reusit sa infesteze soldatii francezi. In cele din urma, numai 10% din soldatii care au intrat cu Napoleon in Rusia au reusit sa se intoarca la casele lor, majoritatea fiind rapusi de tifos. Asadar, tifosul a contribuit la mari modificari geopolitice ale vremii, pregatind iesirea din scena a lui Napoleon Bonaparte 3 ani mai tarziu si reintarind pozitia Rusiei ca una dintre super-puterile planetei la acea vreme.

Ajungem in sfarsit si la cel mai celebru caz de trasmitere a unei boli genetice din istorie. Hemofilia si familiile regale ale Europei. Hemofilia este de mai multe feluri insa cea transmisa X-linkat este cea mai comuna. O gena recesiva de pe cromozomul X determina lipsa unui factor al coagularii, ceea ce duce la imposibilitatea de a opri orice sangerare, oricat de mica. Fiind o boala X-linkata transmisa de o gena recesiva, boala afecteaza barbatii, care mostenesc cromozomul X cu hiba de la mama lor. Hemofilia este incredibil de rara la femei, iar daca printr-un joc ciudat al sortii totusi in barbat cu hemofilie si o femeie purtatoare ar avea un copil de sex feminin homozigot pentru genele recesive ce cauzeaza boala, atunci nu ne mai ramane decat sa ne gandim la modificarile fiziologice lunare ale unei femei si atunci este evident de ce o asemenea coagulopatie este incompatibila cu viata.
Regina Victoria a Marii Britanii era purtatoare a acestei maladii pe care a transmis-o mai departe unor copii ai sai. Printul Leopold, fiul Reginei, a fost prima victima a hemofiliei dintr-un lung sir de personalitati regale. Printul a cazut si s-a julit la genunchi, iar sangerarea ce a urmat s-a dovedit fatala. Regina Victoria a transmis cromozomul X zglobiu si catorva fiice, iar prin intermediul lor maladia si-a facut drum spre familiile regale ale Spaniei, Germaniei si Rusiei. Familia regala spaniola a avut cel mai mult de suferit de pe urma hemofiliei care a ucis doi stranepoti ai Reginei Victoria.
Probabil cel mai celebru caz de hemofilic descendent al Reginei Victoria a fost Țareviciul Rusie, Alexei Nicolaevici, un alt stranepot al Reginei. Suferinta micului rusnac a adus in centrul atentiei publice un personaj notoriu in istoria Rusiei, calugarul Rasputin. Acesta si-a castigat increderea tarului si a familiei imperiale pretinzand ca poate sa il vindece pe țarevici, bineinteles prin minuni pseudo-religioase. Printre primele masuri pe care le-a impus a fost interzicerea oricarei interventii de ordin medical asupra lui Alexei. Pe acea vreme, un tratament ce se aplica hemofilicilor implica, printre altele si aspirina. Dupa cum se stie in ziua de azi, aspirina inhiba productia de tromboxan, in compus derivat din acid arahidonic. Tromboxanul joaca un rol important in formarea dopului plachetar la locul unei leziuni vasculare. Medicii il indopau pe țarevici cu aspirina, inhiband astfel unul din putinele mecanisme pe care corpul sau le mai avea la dispozitie penru a tempera sangerarile exagerate. Singurul merit al calugarului Rasputin este acela de a fi inlaturat medicii care il indopau pe copil cu aspirina si astfel, starea generala a acestuia s-a imbunatatit intr-o anumita masura.

In ziua de azi lumea se lupta cu cancerul si cu cu boli infectioase gen HIV-SIDA. Acum 50 de ani, cand omenirea tocmai eradica ultimele urme ale variolei, comunitatea stiintifico-medicala se credea cu mult deasupra unei boli infectioase, care poate fi tratata si eradicata eficient ca urmare a lectiilor invatate si a succesului inregistrat in lupta impotriva variolei. Dar iata ca virusuri precum HIV sau cel al gripei dau mari batai de cap cercetatorilor si clinicienilor. Cat despre cancer, el e cunoscut inca din lumea antica, insa cum pe vremea aceea rar se traia peste 40-50 de ani, afectiunile de tip canceros erau rare.
Poate ca peste vreo 100-200 de ani cei care vor mai scrie aici pe blog vor vorbi despre cancer sau HIV, cum v-a povestit Nelu despre tifos sau ciuma. Groaznice la vremea lor dar usor de prevenit si de tratat in prezent...adica in viitor.

Nelu a zis!

miercuri, 11 august 2010

Periodic Table of Videos

http://www.periodicvideos.com/extravideos.htm#

Ma gandeam sa impart cu dumneavoastra ceea ce mi se pare un lucru foarte interesant. Aveti mai sus linkul unui site si mai jos un video de pe acel site. Sunt filmulete scurte cu niste tanti si nenea foarte interesanti de la Universitatea din Nottingham, care vorbesc despre chimie intr-un mod foarte, foarte placut si pe intelesul tuturor, cu multe curiozitati si mai ales, la filmuletele despre elemente, cu multe experimente care bubuie.

Stiu ca e vacanta si ca nu aveti chef de chimie sau fizica [[ este si un site-geaman, facut de acelasi tip cu profii de la departamentul de fizica al universitatii]], dar este de un folos incredibil in timpul anului scolar atunci cand nu aveti chef sa invatati. Uitandu-va la un video din acesta, totusi stati pe net, dar puteti folosi pretextul ca invatati ceva de pe net, si nu tb sa va simtiti vinovati ca nu cititi despre anastomoza Haller-Riolan, parechim asimilator, despre ordinul Rosales sau raporturile fetei anterioare a rinichiului stang.

Sunt foarte multe filmulete interesante aici pe site, iar pentru colegii farmacisti banuiesc ca pot fi chiar de un minim ajutor videourile despre toate elementele din tabel.
Ca un aperitiv va atasez aici videoul despre Viagra si va las pe voi sa vedeti cu ochii vostri cum de fapt corpul omului nu e nimic altceva decat o imbinare glorioasa a elemtelor naturale.
[[ iar pentru cei care intra in anul I, videoul asta poate avea o importanta deosebita. La biochimie, cand veti invata despre enzime, Sildenafilul-compusul activ al Viagrei- este un exemplu excelent de inhibitor competitiv al enzimei fosfodiesteraza-cGMPspecifica-5. In video ei o numesc, prescurtat englezeste, PDE5. Din proprie experienta va spun ca un proiect facut la momentul potrivit poate fi de un real ajutor la materia-bau-bau, adica biochimie :-”. wink.wink. ]]


luni, 9 august 2010

Poveste de seara



Unii spun ca in ultima vreme se ocupa de negocierea contractului cu privire la virginitatea lui Justin Bieber
Si ca atunci cand isi ia tensiunea poate sa umfle pernuta de pe membrul superior pana la 333 mmHg
Tot ce stiu eu este ca il cheama Nelu si astazi zice:

Nelu nu duce lipsa de activitatea, dar activitatea ce nu ii lipseste lui Nelu ii este impusa, si stiti si voi cum e cu tot ce e impus. In privinta asta, Nelu e si el ca noi, adica refractar la ceea ce ii se impune, desi nu e ca uleiul de peste, ba chiar e spre viitorul sau bine. Oricum, Nelu face orice ca sa faca ce trebuie, asa ca iata-l pe Nelu aici, povestind cu voi.

Refractar fiind la porcariile scrise in cartile de legislatie rutiera [[ fiindca asta face Nelu, pentru a 100a oara, baga-si-ar force-fieldul in capu’ lor de polististi redusi in cap ]], Nelu s-a gandit sa va delecteze in seara asta cu o placere de-a lui, asa mare de tot, si anume cu istoria. Si si cu medecina. Dar nu istoria medecinei. Mai degraba Nelu are sa va povesteasca cum ii se pare lui foarte interesant ca boalele astea ale omului au avut mari reverberatii asupra omului si cum traia el omu’, si in ultima instanta asupra a cum traim noi azi.

Iaca asa dzice Nelu ca pe vremuri indepartatele, de-a dreptu in Antichitate nu prea erau multe boli. Era una singura. Ii zicea molima. Te lovea, te inroseai, faceai febra, transpirai, aveai diaree, vomitai, te umflai pe la gat, pe la ganglionii axilari, vomai, si in 2-3 zile uite asa erai gata. Mai mult decat atat, cand vecinu era lovit de aceasta teribila molima, era clar ca in cateva zile va ajunge si pe la casele celor din jur si in cele din urma tot orasul-stat era decimat. In ziua de azi e clar pana si pentru Nelu ca simptomatologia generala si rapiditatea cu care se raspandea indica faptul ca aceasta molima dubioasa era un fel de boala infectioasa. Mai mult decat atat, e clar ca nu era o singura boala infectioasa, erau de fapt mai mult boli de acest tip care atacau periodic. Desi in ziua de azi ne este foarte clar sa distigem diferitele tipuri de infectii dupa o pleiada de semne si simptome, pe vremea aceea, cand medicina era mai mult magie si arta decat stiinta, lucrurile nu erau asa de clare. Slava zeilor, am zice noi, pentru aceste molime, pentru ca din nevoia de a controla aceste boli s-au nascut primii medici care nu erau de fapt vraci si care au pus bazele cunoasterii empirice in studiul “molimelor” cunoastere ce bineinteles ca isi gasea adepti cu gramada in mai toti filosofii vremii in lumea greaca. Bineinteles trebuie ca tot in antichitate sa ii creditam si pe egiptenii care faceau trepanatii incredibil de fine si de precise si pe evrei pentru blagoslovita- printre locuitorii desertului- practica a taierii imprejur. Insa din nevoia de a controla molimele acestea devastatoare s-au nascut primele tentative de a studia natura si de a o clasifica pe ea pe toata in functie de cunoasterea dobandita din aceste observatii [[ sunt convins ca un iubitor de cunoastere ne-ar putea da o viziune mai clara despre asemenea dezvoltatiuni ale stiintei, insa aici ne limitam la mai sus spusul]] ca sa nu mai vorbim de geniile disciplinei medicale, adicatele oameni ca Hipocrate si Galen ale caror scrieri au fost baza temeliei fundamentului practicii medicale paaaana hat-pe la inceputul secolului XVIII.

Nelu ar trece direct la Evul Mediul insa parca toata lumea a auzit de ciuma transmisa de purecii sobolanilor. Facem insa o halta la inceputurile erei crestine cand Roma se muta cu totul numai cu numele nu pe malurile Bosforului. Acum ii gasim pe (Sfintii) Cosma si Damian, considerati parintii transplantului. Nelu considera ca nu conteaza vrajeala pseudo-istorica si propagandistica a Bisericii despre cei doi frati, ceea ce este interesant este ca se spune ca ei au efectuat primul transplant ever ever. Au inlocuit membrul inferior al unui suferind cu un alt membru inferior.
Aici intervine problemuta. Membrul cel transplantat este negru. Hmm… Nelu nu face ura de rasa, dar unii au speculat ca membrul e negru fiindca e de la un negru, dar altii zic ca de fapt transplantul nu a fost reusit, iar noul membru s-a necrozat. Voi ce ziceti? Nelu va asteapta parerile. Aah… inca ceva pentru voi toti fanaticii pato-religiosi de acolo care poate dati search pe google la Cosma si Damian si gasiti acest articol… Stiti cum au sfarsit astia doi? Spanzurati de autoritatile Imperiului Roman de Rasarit fiind acuzati de practici pagane. Cica au inviat, sfinti fiind. Au fost prinsi si decapitati, probabil pentru tot binele pe care l-au facut. Auguros sfarsit al celor care traditia spune ca au infaptuit un miracol medico-stiintific. Auguros nu pentru ei, ci pentru Biserica Crestina ;) [[ intelegeti ce zice Nelu? ]]

Nelu doreste sa va vorbeasca despre cum ciuma a contribuit in mod esential la geneza pietei muncii si de ce Vestul Europei o duce mai bine decat noi astia estici in secolul XXI. Povestea sta cam asa. Ciuma era molima acelui perioade. Venea si trecea, mai mult sau mai putin regulat, de multe ori cuplata cu vreo febra tifoida ai alte infectii persistente/virulente. In Moartea Neagra, aia mare mare de tot care se zice ca a facut ravagii in lume, a facut de fapt ravagii in Vestul Europei.
In 1347 tatarii faceau si ei ce stiau mai bine adica incercau sa cucereasca si sa prade un oras occidental si anume Caffa din Crimeea, care era un fel de colonie italieneasca si port deosebit de important pentru comertul cu blanuri din Rusia, dar si cu China si alte asemenea popoare cu ochii mici. Ciuma fiind nimic neobisnuit, [[mai ales in locuri in care oamenii si animalele traiesc in conditii de igiena precara, precum sigur era tabara tatarilor]] isi lua zilnic tributul de cadavre tataresti. Intr-o incercare disperata de a ii obliga sa se predea pe italienii ce aparau Caffa, tatarii au aruncat cadavrele celor morti de ciuma peste zidurile cetatii. Evident, ciuma a facut ravagii printre aparatori, iar supravietitorii au plecat urgent inapoi in Occident cu ajutorul flotilelor comerciale care zumzaiau in jurul Caffei. Si astfel e inceput cel mai mare favor facut vreodata Vestului de catre Est. Italienii au debarcat care mai de care prin orasele din care proveneau, fiecare luand cu el marfa dar si purecii purtatori ai ciumei. Ciuma s-a raspandit urgent si simultan prin marile orase comerciale ale Italiei [[ Venetia, Genova, Florenta etc ]] si e lesne de inteles cum de aici a ajuns foarte usor spre alte mari orase ale Vestului. Explozia brusca si pe areale intinse a ciumei a dat nastere epidemei care a ucis milioane de oameni in Vestul Europei. De ce nu ne-a afectat asa de tare pe noi, pe bulgari, pe rusi, pe turci? Nelu zice “ Simplu!”, fiindca noi aici eram prea ocupati sa descalecam, sa ne batem simultan si turcii si cu ungurii si intre noi, pentru a avea relatii geopolitice de orice fel cu vesticii.
Ciuma a secerat atat de multe vieti, mai ales in randul taranilor incat in adoua jumatate a secolului XIV, mai toti marii nobili din Europa nu mai aveau cu cine sa isi lucreze pamaturile. Pentru prima data de la caderea Romei, in Vest, mana de lucru nu mai era la multa, slaba, needucata si la comanda celui calare si cu spada. Ce e drept, era inca needucata, dar era mult, mult mai putina. Iar stimabilii nobili au inceput sa conceapa tot felul de nebunii si nazdravanii pentru a atrage populatia ramasa in putere pentru a lucra pe pamanturile lor. Ii scuteau de taxele banesti, le ofereau o parte din pamanturi chiar cu totul taranilor, in schimbul angajamentului acestora de a lucra totalitatea pamantului nobilului, ba chiar puteau face comert liber cu produsele/veniturile pe care le aveau din pamantul propriu! Inainte de sfarsitul secolului XIV sistemul feudal suferise schimbari atat de profunde, schimbari care de fapt i-au subminat existenta [[si l-au pregatit de o prabusire de facto, desi de juris a murit tarziu, tarziu de tot]] iar in secolul urmator se contureaza evident clasa sociala a burgheziei. DE CE TOATE ASTEA? De ciuma … interesant, nu? Bineinteles ca Nelu a simplificat grosier aici faptele, fiindca el nu vrea sa mai faca precum am facut eu cu ultimul articol care s-a dovedit prea lung pentru propriul sau bine.

Nelu promite ca va reveni asupra temei istorico-medicale, cu alte povesti despre Napolen, hemofilie si Freddie Mercury. Pana atunci, Nelu va indeamna ca data viitoare cand tusiti, stranutati sau faceti o febra sa va ganditi nu ca sunteti bolnavi ci ca poate sunteti tocmai infaptuitorii viitorului acestei planete!

Noapte buna, somn usor, sa visati un puisor. Nelu va iubeste!

miercuri, 28 iulie 2010

The Ring

Asadar,ca sa continui de unde am ramas la ultimul articol,am avut si o a doua saptamana de practica pe care am lasat-o in aer ca am fost putin plecata prin zone miniere,si nu ca acolo nu as fi reusit sa scriu,dar prea bine ma simteam "fata arsa de soare" incat sa dau la o parte tehnologia si sa o las pentru cand ma intorc.Si m-am intors.Si tare am chef de discutii.Da .De dialoguri.
A doua saptamana din practica am facut cam ce am facut si in prima,adica am mai preparat inca o data Baza III si m-am delectat cu teancuri de retete roz si Verzi si Galbene si am prins si doua prezentari de chestii medicale.Adica o chestie si un medicament.Si nu vreau sa va vorbesc de medicament,ca stiu ca nimanui nu ii sunt dragi (cu exceptii,bineinteles), vreau sa va vorbesc despre Chestia ,dar mai intai...
Paranteza.Poate mi se pare mie sau e chiar asa,ca de vreo 4-5 ani s-a declansat isteria "copil care are copil".Adica la 14,15,16 ani ,ce e in tendinta sa se faca?Copii,domn'le,copii,ca numai bine ca al micu' o sa aiba parinti tineri. Cred ca daca as fi unul din aia care promoveaza educatia si sanatatea sexuala,m-am lua de cap sa vad ca vorbesc unor copii,subliniez copii,nu adolescenti nu tineri,unor copii care probabil ca daca inteleg un sfert din ce le zic ,e mult ,dar care pentru aia tot fac treburi pe care ar trebui sa le faca dupa stadiul de "copil".Inchid paranteza.
'Chestia' care ni s-a prezentat,e o metoda contraceptiva de "ultima generatie" si consta intr-un inel vaginal,care contine o doza mai mica de hormoni decat pilula contraceptiva,si care se "administreaza" cam o data la 3 saptamani,timp in care el elibereaza in mod constant, hormoni.Inelul e transparent,flexibil, si cu circumferinta cam ca a unui tub de deodorant(e cel mai relevant obiect pe care l-am gasit prin casa ca sa-l dau drept exemplu).Se introduce in vagin(evident) ,putin mai adanc decat un tampon,iar dupa 3 saptamani(sau 4,dar nu mai mult de atat) de scoate si se face pauza o saptamana,ca si la pilule,dar din cate am inteles eu,pauza nu e obligatorie,deci se poate scoate inelul si introduce unul nou.Inelul are acelasi efect ca si pilulele,doar ca,are o cantitate mai redusa de hormoni,ceea ce scade probabilitatea aparitiei efectelor secundare,gen castigare in greutate,stari de greata,sangerari+ ca respectiva domnita nu mai trebuie sa poarte grija pastilei zilnice,iar nivelul hormonal eliberat este acelasi pe tot parcursul zilei,in comparatie cu pilula,care determina,imediat dupa administrare,o crestere hormonala relativ mare.Marele plus pe care il reprezinta inelul vaginal,cel putin din punctul meu de vedere,e faptul ca se evita metabolizarea hepatica a hormonilor,deci cantitatea de hormoni care se pierde la pilule prin trecerea prin tractul digestiv si ficat, este trecuta direct in sange.Ar fi o metoda foarte buna pentru persoanele cu probleme hepatice.(unul din dezavantajele contraceptivelor orale e ca,ingrenueaza ficatul semnificativ). Dupa locul in care ne-a aratat domnisoara pe mulaj,ca s-ar situa inelul in vagin,nu ar trebui sa se faca simtit si nici sa creeze disconfort in timpul actului sexual[dar aici mi se pare discutabil:P].
II voi da dreptate colegului Nick,ca nici o metoda inelata sau neinelata nu te protejeaza de Candida,Papiloma si alti tovarasi de-a lor, in afara de prezervativ,doar ca pentru cupluri mi se pare chiar o metoda comoda si eficienta,contra bebeilor.
Cat despre discutii pe aceasta tema, e o idee numai buna pentru vacanta,camarade!

luni, 26 iulie 2010

Practic. Practica.

Unii spun ca, prin ordin judecatoresc, nu are voie sa se apropie la mai putin de 100 m de Mircea Badea
Si ca poate ghici sexul unui fat daca se uita la sanii mamei.
Tot ce stiu este ca il cheama Nelu si ca astazi nu e disponibil, asa ca va spun eu:

S-a terminat si practica de vara. Vreo 3 saptamani de mers la cabinetul medicului de familie si ... si ce? Aici este problema. Stimabilii nostri stapani in urmatoarea jumatate de deceniu au decis ca practica de vara dupa anul I sa se faca la medicul de familie. Sa mergem acolo 90 de ore sau 4 saptamani ( e un fel de conditionare ca si garantia la masini ), sa asistam la procesul medical si sa intocmim un caiet de practica in care sa notam 10 cazuri (simptome, diagnostic si tratament). Foarte frumos si bine-intentionat. Pana la urma ca absolvenit de anul I nu prea avem noi mare competenta in multe domenii ale universului medical, asa ca ne-au trimis in locul unde pot limita cat mai mult posibilele pagube pe care le-am putea face. Ii si inteleg in cele din urma.
Ultimul lucru de care ar avea nevoie sunt niste mici asasini cu halat umbland prin sala de urgente sau pe holurile sectiei oarecare cu un bisturiu in mana incercand sa raspunda cererii de ”a lua pulsul ” pacientului. ”HAA!!” [[bisturiul in gat]] ... si studentul zice ” gata dom’ doctor. I-am luat pulsul, nu mai are ”. Deci, este inteleapta decizia UMFIHului de a ne trimite la medicii de familie. Alte UMFuri sau facultati nu au impus asemenea rigori asupra obiectelor lor didactice. Prieteni si/sau fosti colegi care fac Medicina pe la Sibiu, Targu Mures s.a.m.d au facut practica prin Spitalul Judetean, dar inca o data tin sa subliniez ca forma gandirii UMFIH este buna. Problema cu practica la medicul de familie este una de fond. Adica ... ce puiiiiiiiiiiiiiii mei sa facem timp o luna (sau 90 de ore) pe capul bietului medic de familie. Noi ne plictisim iar pe medicul nostru il incurcam, sau in cel mai bun caz, nu ii suntem de prea mare ajutor.

Au fost zile in care pur si simplu timp 2-3 ore nu venea NIMENI la cabinet. Era gol ... lumea nu era bolnava. Se descoperise panaceul iar lumea nu mai venea la doctor, asa credeam. Stand pe micul meu scaun din cabinet ma gandeam cu invidie unde naiba a fost panaceul ala cand eram eu mic. Tin minte ca erau perioade in care tot la 2 -3 saptamani ma duceam la doamna doctor cu cate o plangere de natura patologica si era vesnic pliiiiin. Asteptam in prostie si cand in sfarist urmam eu sa intru in cabinet venea o duduie cu sugarul ei si mai asteptam 20 de minute. Iar acum, cand eram EU IN CABINET, lumea nu era bolnava ... ma plictiseam. Trebuie totusi sa nu fiu incorect. Astfel de perioade de inactivitate au fost mai rare decat cele in care lumea se succeda prin cabinet cu consecventa. Iar in aceste saptamani in care m-am perindat pe acolo am vazut si am priceput lucruri bune si chiar am fost multumit sa aud printre plangeri, diagnostice si tratamente lucruri despre care am invatat.

Inca din primele zile in care am fost la cabinet, am avut parte de o priveliste minunata. A intrat o duduie super faina, deja salivam pana ea a terminat de zis ”buna ziua” si ma gandeam ” DA! Acum s-o ascultam pe asta la plamani”. Cand colo, duduia incepe o ditiramba despre nu stiu ce medicamentu lu’ peste prajit si m-am dumirit instantaneu. Era una din acele dudui care facuse medicina culcata pe spate si cu picioarele desfacute, de aceea acum era un fel de comis voiajor glorificat, umbland din cabinet in cabinet ca sa promoveze noile picaturi de urechi pentru bebelusi ”Bebe-Oto-something or other”. Oricum, frumoasa privelieste! si mi-am zis ca ma multumesc si doar privind-o ca deh, [[cum ar zice Alin]] nemultumitului ii ia Dumnezeu darul. Duduia a plecat si jur pe viitoarea mea parafa ca la scurt timp dupa ea intra din nou un exemplar feminin de o bunatate vexanta. De data asta, ca orice viitor medic, am scrutat-o atent [[ nici nu mi-a venit greu ]] de cum a patruns pe usa si dupa mapa pe care o avea cu ea mi-am dat seama ca si ea e din tagma comis voiajorilor. Ma gandeam ca am descoperit un nou aspect la cabinetul medicului de familie, aspect ce nu mi s-a relevat niciodata cand veneam eu ca pacient: dudui faine care vin sa imi dea pilule de gratis. Insa de indata ce a iesit si ea pe usa, in restul zilelor de practica nu am mai avut parte de nicio astfel de minunata priveliste.


O alta experienta care merita povestita ar fi una de natura fizica. Nu, nu cu o duduie din aceea, ci cu un copil. Oooh, oh, nu ! NU in sensul ala. Va rog sa ma scuzati, nici nu mi-am dat seama cum suna. Uitati cum statea treaba. Intra o mami cu un copchilandru pe la vreo 3 ani. Copilu se invartea pe acolo ca un titirez; avea un aer de neliniste nazbatioasa asupra sa. Pana la urma copilul trebuia examinat, nimic neobisnuit pana aici, dar cand se apropie doamna doctor cu stetoscopul de copil, iadul s-a dezlantuit. A inceput sa strige ca din gura de sarpe si lovea cu mainile si cu picioarele in toate directiile, incercand sa indeparteze stetoscopul, doctorul, mama, pana si aerul din jurul sau. Nu stiam daca sa bufnesc in ras dar m-am abtinut gandidu-ma ca ar fi lipsit de tact. Pana sa ma decid eu asupra gradului de amuzament ce mi-ar fi fost permis, doamna doctor mi-a solicitat prompt ajutorul. Fizicul meu de 1,94 si peste 100 kg ar fi perfect pentru a imobiliza un copil nazbatios care reprezenta maxim o treime din mine. Dar m-am inselat; urgent m-am trezit cu o palma peste fata de mi-au zburat ochelarii iar copilul, intr-o manevra demna de Smarandenscu [[pe bune! Uitati-va pe youtube la videoul ”Smarandescu-sa va fereasca sfantu”sau ceva de genu ]], ii aplica un picior in piept doctoritei [[ care nu poate fi descrisa decat ca o bunicuta blanda si firava]] propulsand-o vreun metru inapoi. Totusi, ne regrupam repede iar de data asta, cu mai multa atentie, il prindem pe copil iar examenul pulmonar se realizeaza. Copchilandrul K-1 m-a impresionat in asa fel incat am decis sa il includ printre cele 10 cazuri. Performanta sa in lupta dreapta este cu atat mai impresionanta cu cat avea o gramada de boli ce il afectau simultan. Facuse o tonsilita de toata frumusetea ( desi nu s-a intamplat chiar ca in Papilian, copilul neavend punct dureros la nivelul unghiului mandibulei), avea BDA (boala diareica acuta) ce s-a dovedit a fi rezultatul unei infectii helmintice (adica avea limbrici). Pe langa astea, avea si o plaga zgariata de toata frumusetea pe fata laterala a bratului stang, care continua pana in regiunea cotului. Dupa aspectul ei, se vedea clar ca era o rana ceva mai veche, fiindca deja se vindecase destul de mult.

Trecand mai departe, trebuie neaparat sa dau un sfat, sau sa fac un anunt, nici nu stiu chiar cum sa ii spun. Am ramasa cu concluzia ca fetele ar putea avea mai multa grija de ele insele. Pe bune. Mai ales cand vine vorba de ce au ele si nu avem noi si se potriveste totusi cu ce avem noi. Sper ca nu reies ca fiind un nesocotit si sper ca nu lezez pudicitatea unor eventuali cititori, dar stand acolo la medicul de familie, am dat peste vreo 4 -5 cazuri in care pacienti de sex feminin se plangeau de varii asemenea afectiuni, insa JUR ca nu a venit niciun barbat plangadu-se de afectiuni ale structurilor analoage barbatesti ale uro-genitalului. Poate se face ca la medicul meu de familie sunt inscrise mai multe femei sau poate noi suntem macho tocmai cand nu trebuie si nu vrem sa recunoastem ca avem o problema decat atunci cand facem pipi cu sange, sau cine stie?! Dar oricum, ma simteam dator sa o zic. Or fi ele Nidofloru si No-Spa ieftine, dar mnoah ...

Nu as putea trata tema practicii de vara fara sa vorbesc despre de hipertensivi. Cel putin un sfert din cei care au venit in saptamanile trecute la cabinet au hipertensiune arteriala. Si mai toti sunt tratati cu acelasi combo de 4 tipuri de medicamente menite sa le mentina presiunea sangvina in limite normale. Avand atatia hipertensivi, am apucat sa invat pe de rost reteta acestora si chiar am avut parte de un adevarat exercitiu demn de un LP la fizio [[ ar fi mult mai de folos astfel de discutii la fizio, decat sa ne uitam la o pruasta care isi loveste insertia bicepsului brahial de la ulna (!??!?!]] si anume cum contribuie fiecare medicament la scaderea presiunii arteriale. In primul rand, beta-blocantul (gen Propranolol sau Bisoprolol) care scoate din joc receptorii de tip beta-adrenergic, inhiband astfel efectul facilitator asupra contractiei miocardului ce il are adrenalina. Un al doilea agent anti-hipertensiv este blocantul canalelor de Ca (ex.:Amlodipina), care reduce permeabilitatea sarcolemelor muschilor netezi pt Ca++, ceea ce pastreaza cationul in spatiul interstitial. Dupa cum ne-au spus cursurile de fizio, Ca++ in concentratie mai mare la exteriorul celulei va ingreuna eventuala depolarizare, deci muschii netezi din peretii vaselor sunt mentinuti relaxati, rezultand astfel un calibru mai mare al vaselor, deci scaderea presiunii sangvine. Al treilea agent este diureticul ( ex.: Furosemid sau Indapamid) care are rolul de a facilita eliminarea apei din organism, actionand la nivel renal. Mai multa apa eliminata inseamna volemie mai mica, deci scazand volumul sangvin, scade si presiunea. Un ultim element al combo-ului ce da in cap hipertesiunii este un medicament care actioneaza asupra sistemului renina-angiotensinogen-angiotensina I,II, pe care sincer sa fiu nu l-am inteles nici din explicatiile de la fata locului, nici de pe wikipedia ( ii spuneam Telmisartanum...? daca cumva va plictisiti si vreti sa aflati ce e cu el ... )
Cu aceasta ocazia a tratarii hipertensiunii avut asa un sentiment placut, fiindca in sfarsit toate vrajelile pe care ni le tot ziceau pe la cursuri au avut o aplicatie practica cat se poate de directa si de palpabila. Era o in cabinet o doamna in varsta , hipertensiva, care se plangea ca desi isi ia tratamentul exact asa cum ii prescrisese medicul, totusi se simte rau, iar cu o seara inainte avusese doar 100 cu 65 tensiune [[ ceea ce nu prea suna a hipertensiune]]. Mai mult decat atat, de cand cu canicula [[ pe vremea aia nu ploua prosteste ca acum]]se simtea chiar rau. Afland acest detaliu, aparent banal ( unei batranici nu-i face bine canicula, wow, big surprise ! ) medicul ii sugereaza babutei ca atata timp cat tin caldurile pe afara ar putea sa scoata din tratamentul zilnic Amlodipina, iar apoi intorcandu-se spre mine, cu un zambet din acela pe care il are profu cand te intreaba ceva ce el nu crede ca stii, imi zice ” Ia spune domnule, de ce crezi tu ca nu mai tb sa ia din asta? ”. Pentru cateva momente mintea mea a lucrat in gol, ma gandeam ca oricum n-am de unde sa stiu da’ macar sa incerc. Apoi, m-a izbit raspunsu: ca si adaptare la cald, organismul uman induce vasodilatatia periferica in mod natural, deci un medicament care sa faca acelasi lucru este redundant, in cel mai bun caz. Medicul a continuat sa ii spuna batranei ca daca se mentine caldura asta prosteasca afara poate sa reduca si cantitatea de diuretic pe care o ia zilnic, fiindca deh! Oricum va pierde apa transpirand.
Eu m-am simtit tare bine cu aceasta mica victorie pe care am repurtat-o la cabinet, asa de mandru incat i-am povestit pana si lui Nelu... care nu prea a fost el impresionat, dar oricum ce stie Nelu ?! el crede ca artificiile sunt pasari care explodeaza, deci nu avea rost.
Acum ca v-am plictisit cu povestea mea despre hipertensiune, vreau sa clarific faptu ca nu am impartasit-o cu voi doar ca sa ma dau rotund ca am stiut o raspunsul la o intrebare [[pe care din moment ce mi-a pus-o se presupunea ca ar fi trebuit oricum sa o stiu]] ci ca sa pot ajunge aici, la incheierea articolului pe care sper ca ma va lasa eBlogger sa-l postez dintr-o bucata. In esenta va spun ca m-am dus la practica de vara cu inima indoita de folosinta acestui demers, gandidu-ma ca o sa fie plin de copii raciti si de seniori cu hipertensiune si diabet, deci nimic interesant, nicio plaga impuscata, niciun caz care sa fie demn de House, deci ma gandeam ca va fi o cumplita pierdere de vreme si plictiseala pe masura. Dar va spun! Nu a fost asa, desi au fost perioade de inactivitate care ma obligau sa ma concentrez asupra faptului ca imi este teribil de cald in halat; a fost placut si pe alocuri chiar interesant, iar multumirea izvorata de faptul ca am reusit sa leg teoria cu practica s-a ivit in cele din urma exact de acolo de unde credeam ca e piatra mai seaca. Din cazul unui bolnav cronic, de genul caruia trec pe la cabinet o duzina zilnic! Si unde sa mai punem ca mi-am si clatit ochii cu 2 bunaciuni ravisante care au venit sa imparta mostre gratis de picaturi de urechi si colebil. Foarte frumos ! Am zis !

duminică, 11 iulie 2010

Adeps lanae

Am lasat sa treaca prima saptamana din practica de vara ca sa vin si eu cu niste chestii mai de Doamne-ajuta,adica din astea mai apropiate sufleteste de ceea ce inseamna farmacie, nu shituri de examene picate la materii cu multe credite si zero puncte de interes si zero puncte de aplicatii in viitoarea mea cariera,adica din punctul meu de vedere,facute sa ne incurce viata si creierasul nostru in aceasta vara after anul de boboceala.Asa ca....
Practica dureaza 2 saptamani in care imbracam prntru prima data halatul alb in scop precis.Initial,am crezut ca practica asta ii mai mult facuta sa ne dam seama cat de neinsemnati suntem la inceput ca si studenti(ma rog,studente) la farma.Ei bine,spre fericirea mea ,cel putin in aceasta saptamana am avut contact deplin si din majoritatea unghiurilor cu farmacia sau cel putin ce implica sa fii farmacist.
Am preparat.Primul preparat a fost Baza III ,un preparat magistral,adica facut dupa reteta data de medic,ce continea lauril sulfat de sodiu,glicerina,alcool cetilic si apa distilata-prepararea a fost destul de simpla si e chiar placut sa vezi cum un amestec spumos(asemenea spumei de ou) se transforma intr-o crema;preparatul era pentru o pacienta care avea diabet si avea eczema ceva mai extinsa,la picior(pe reteta scria ceva de diseminare secundara ,ceea ce presupun ca la asta se referea,ca nu e chiar locala) . Al 2 lea preparat a foast ceva mai simpatic,si anume Pasta Petrini,o crema pentru fundul bebelusilor,impotriva iritatilor.Prepararea Pastei a fost ceva mai laborioasa pentru ca , continea mai multe "ingrediente" care nu mergeau amestecate toate impreuna-avea oxid de zinc,talc,borax,glicerina,apa distilata,vaselina,lanolina(Adeps lanae,in latina ,care de fapt reprezinta grasimea din lana de oaie).Am facut o mica greseala cand am adaugat boxaul peste talc si zinc dar, pana ala urma am obtinut Pasta mult asteptata pe care am divizat-o in flacoane si am lasat-o la intarit .
Am "analizat" 20 de ceaiuri medicinale-nu a fost ceva legendary, asa ca imi permit sa trec mai departe.
Mi-am bagat nasul intre medicamente.Da.Asta da.Daca ar fi sa am numele unui medicament as alege sa ma cheme Codeina.Codeina este un alcaloid continut in latexul capsulelor de mac imature,si are proprietati antitusive(meicamentele ce contin codeina fac parte din clasa opioidelor) ;eu am gasit-o sub forma de comprimate de fosfat de codeina,foarte ieftine dar nu la indemana oricui pentru ca se elibereaza numai cu reteta verde(medicamentele ce se elibereaza cu reteta verde sunt in general psihotrope-ex.diazepam,xanax,lorazepam;codeina insa se gaseste printre medicamentele ce se elibereaza atat cu reteta verde cat si cu reteta galbena);am mai gasit un medicament care continea derivat din codeina,dihidrocodeina(medicamentul se si numea DHC) dar acesta se afla in venena(dulapul "sub cheie" in care se gasesc medicamente ce contin precursori de droguri,gen morfina) si se elibereaza numai cu reteta galbena.Marea mea surprindere a fost cand mi-am clatit ochii in separanda(raftul cu medicamente anticanceroase) unde am dat peste medicamente care erau "ieftine" daca aveau pretul unui salariu minim pe economie-cel mai scump medicament din separanda era Xeloda si se administra in cancerul de san sau cancerul colorectal,si costa nu mai putin de 16 milioane jumate o cutie,si nici macar nu e cu eliberare prelunjita ,deci presupun ca se administreaza zilnic.Cel mai scump anticanceros(sau cel putin pe care l-am vazut eu) era Avastin,solutie prefuzabila,care costa dupa spuselele sefei mele,in jur de 55 de milioane pentru concentratia de 25 mg,iar pentru concentratie dubla,in jur de 100 de milioane.Am fost curioasa sa aflu de ce e totusi asa de scump,si am aflat ca Avastin e primul medicament care inhiba angiogeneza(dezvoltarea vaselor de sange care hranesc tesuturile canceroase ),care este esentiala in "supravietuirea" tumorii.
M-am convins ca, de nenumarate ori,pacientii pun la indoiala sfatul medicului si cer un al 2 lea sfat farmacistului si chiar daca acesta intareste spusele medicului, pacientul tot e convins ca ar fi mai bine daca am face cum zice el,si atunci,am impresia ca-ti vine sa-i torni un sac de talc in cap si peste o galeata de lanolina sau invers...
Apoi am aflat ca.... si acu 13 ani,la anorganica se pica pe rupte,90 la suta din studenti in anul farmacistei mele,victime printre care s-a aflat si dansa,fapt ce nu a impiedicat-o sa-si termine facultatea si sa practice meseria de 8 ani incoace,deci... exista materii cu un continut mare de balast.
Cat despre vacanta asta,voi trai o adevarata iubire cu anorganica in poale,imaginandu-ma pe plaja din fata de la stuf(the real one).
Enjoy the sun!(in limita posibilitatilor)

miercuri, 7 iulie 2010

Nelu zice III sau Nasoale despre Biocel

Unii spun ca vocea lui Nelu nu genereaza un ecou
Si ca atunci cand vede don’soare doctor frumoase ii se intareste lama de la bisturiu
Tot ce stiu eu este ca il cheama Nelu si ca el zice :

Acum, la sfarsit de an I, Nelu se gandeste ca ar merita sa se faca o scurta recenzie a acestui an universitar care pentru dansul, practic s-a terminat.
Despre minunatul semestru medicinist I, Nelu are numai vorbe de bine. Stiti voi, ca si despre morti … “~numai de bine”. Scurt, lejer, numai la statistica e complet aiurea si profu seamana cu Homer Simpson, fara sa aiba catusi de putin farmecul personajului animat. Despre semstrul I, doar un sfat pentru eventualii cititori care urmeaza sa devnina boboci la MG: Nelu ii indeamna sa invete la anato. Oricum mare lucru nu mai prea au de facut in sem I [[ daca nu se schimba iarasi programa, ceea ce Nelu nu crede ]].


Dar iata, minunatul semestru II. La o prima vedere, nu e cu mult mai aglomerat ca si semstrul I. Ore cam tot atatea [[ poate pentru unii care au avut semestru I chiar super lejer, ceva mai multe ore, dar aproape insesizabil ]]. Dar dupa cum stie si Nelu dupa proverbul de pe planeta sa natala "nu marimea Rosakeosaurului conteaza, ci in ce stadiu al metamorfozei e". Adica, calitativ, materiile din semstrul II sunt mult mai bogate decat cele din semstrul I.


Vesnica anatomie; merita sa te straduiesti sa citesti saptamanal ceea ce se preda fiindca daca citesti macar o data in timpul anului, atunci munca din sesiune devine infinit mai usoara. In sem II apare fiziologia, draguta ea de felu ei, cu teste saptamanale, cursuri nu prea lungi, deci reteta perfecta pentru o materie la care se invata destul de bine si de usor. LP-uri cam plicticoase si lipsite de o adevarata parte practica la unele capitole, dar sunt numai o data pe saptamana deci nu moare nimeni de la ele.


Iar acum, teroarea studentului de anu I, biochimia descriptiva. Aici, habar nu are Nelu ce sa zica decat ca probabil rezultatele de la examen isi gasesc urmatoarele doua cauze principale:

1. notiuniile pe care studentii le au de dinainte sunt epuizate cu primul curs, adica cu aminoacizii. Dupa ei, urmeaza un veritabil semestru in care se studiaza proteinele cu variatele lor structuri si functii. Doua cursuri fac abatere de la lumea proteinelor si anume Coenzime &Vitamine(strans legat de enzime, deci tot in legatura cu proteinele) si Acizii Nucleici. Deci faptul ca la aceasta materie aproape tot ce afla studentul e nou, cu siguranta contribuie la rezultatele din sesiune.
2. Teroare propagata de studentii din anii mai mari. Biochimia are o reputatie proasta printre generatii ceea care un impact negative de netagaduit asupra mentalitatii si atitudinii cu care bobocul trateaza materia in cauza.

Iar acum vine randul Biocelului. Numele materiei este de fapt “Biologie Celulara si Moleculara”; un nume pompos si smecher pentru o materie cu un manual de 90 si ceva de pg si un colectiv de predare alcatuit in mare masura din anti-talente, dezastre cu licenta, personaje de o ingustime incredibila care in permanenta emana lipsa de profesionalism si de viziune. Cunoscuta printre studenti dupa prescurtarea “biocel”, materia isi mai atrage porecla de “Bengologie”, evident dupa profu Gh. Benga. Manualul de 92 de pagini e scris de Benga sau sub supravegherea lui stricta, deaoarece se poate recunoaste cu foarte mare usurinta un stil unitar al acelor pagini. E foarte foarte usor sa iti dai seama pe unde n-a fost Benga tocmai cu p@%a pe ei si, pe atunci asistentii si sefii de lucrari [[ acum deveniti stapanii catedrei ]], au scris dupa capul lor si a iesit ce a iesit din acele paragrafe.


Tot ce a inteles Nelu semestru asta de la biocel este ca intre Benga si actualii stapanitori ai catedrei de pe Pasteur se duce un fel de razboi ale carui cauze nu le-a inteles si nici nu il intereseaza. Ideea e ca astia de la catedra il considera pe Benga un fel de sclerozat batran care nu mai are ce cauta pe la scoala iar Benga se simte mazilit si tradat de dilimacii de la catedra. Toti colegii lui Nelu au pastrat indiferenta si distanta de rigoare fata de aceste telenovele specifice catedrei, insa nu putine au fost vocile care in ultimele saptamani [[ adica dupa examenu de biocel]] au spus ca probabil de aia ii Benga crizat, fiindca stia ca ramane catedra pe mana unor inapti. Nu spune Nelu ca toti de la catedra is o apa si un pamant, dar majoritatea lor covarsitoare se incadreaza in descrierea cu elemente geografice!


In timpul semstrului mai ca nu isi are rostul vizita pe la cursuri, decat ca ai nevoie de minim 9 prezente sau ceva de genu asta ca sa te bage in examen. Nu afli mai nimic de la cei care predau inafara de ce e deja scris de Benga in cartea aia. Ei pretind ca la cursuri afli lucruri in plus fata de ceea ce in carte, dar Nelu jura pe viata sa ca a fost la aproape, aproape toate cursurile si nu crede ca poate aduna in caietu de notite mai mult de 4, haaaai 5, pagini de lucruri in plus. Explicatiile in plus se rezuma la a se repeta inca o data insiruirea de cuvinte care te-a bagat in ceata cu 1 minut mai inainte, ceea ce te face sa iti dai glontu de nervi ca te-ai trezit la 7 sa vii sa asculti un adormit fara viata caruia ii ia 10 minute sa faca o ventilatie pulmonara completa si care vine cu poze scanate pe care le deschide in paint ca sa iti arate nimic.
Iar bomboana de pe coliva Biocelului este examenul. O organizare ce aduce a targ provincial si o stupiditate baloasa a alora care inventeaza subiectele. Ar trebui umplute pagini intregi pt ca Nelu sa descrie incapacitatea colectivului de la catedra de BCM si nu are rost sa faca asta. Este totusi o parte buna. Fiind atat de slabi in pregatire si cunostinte, acesti membrii ai catedrei de biologie celulara si moleculara se complac intr-un blazaj inedit ceea ce le da liniste interioara. Pe bune! Is calmi si linistiti pe la cursuri, mai fac o gluma si de aceea is relative usor de suportat ca oameni in timpul anului. Totusi, la examen, lui Nelu ii vine sa ii prinda de cap si sa ii loveasca de coltul mesei cand vin sa ii reproseze ca nu a scris ca in carte si mai mult decat atata, ii spun ca trebuie sa scrii ca in carte fiindca asa e mai usor de corectat.
Se pare ca inteligenta lor nu a depasit nivelul claselor primare cand auto-dictarea era o metoda folosita in procesul didactic si pedagogic. Reproducerea fidela a acelor 92 de nenorocite de pagini reprezinta etalonul in mintea lor.Nelu a aflat pe propria sa piele [[ sau mai bine zis pe propriul sau examen ]] ca explicatiile in plus sau diferite fata de formularea cartii se depuncteaza. Asta e genul de catedra de la Biocel, populata de oameni ingusti, ne-profesionisti [[ nici macar nu ii putem numi amatori, fiindca amatorii unui sport sau amatorii mecanici de masini sau aviatorii amatori, etc sunt ceva bun. ]] si cu o pricepere-lipsa a esentei materiei pe care o predau. NELU A ZIS !
Asa ca, sfat pentru bobocii ce au sa vina, de la Nelu: Strangeti din sfinctere, inghititi-va mandria, nu puneti nicio intrebare in plus la curs fiindca veti fi dezamagiti de nestiinta celor ce sunt pusi acolo sa va predea, tociti dracului pe de rost paginile alea si luati-le notele mari pe care le e greu sa le dea fiindca sunt bolnavi cu incheieturile de la atata lab… aaa..-orator. Laborator, a vrut Nelu sa zica!
Probabil e si vina lu Benga ca is asa niste distrusi astia de la catedra. Atata de strans a coordonat tot ce tinea de treburile catedrei ca astia nu au apucat sa isi faca “botezul de foc” prin nicio activitate adevarata si inteligenta. Si acum e vai de muschii lor glutei.
Concluzionand, despre semstrul II Nelu trebuie clar sa spuna ca e mai mult de munca decat in primul, dar e diversificat si chiar interesant pe alocuri. Aceste “4 Mari” materii de mai sus sunt insotite de o pleiada de cursuri gen Stiintele Comportamentului, Prim Ajutor, Enlgeza/Franceza/Germana, tot felu de cursuri optionale, etc, mai mult sau mai putin interesante si folositoare [[ cel putin engleza e o pierdere completa de vreme ]].


Au fost momente cand Nelu si-a bagat picioarele in seminarul de a doua zi si s-a pus sa joce dota pe retea si momente cand dupa 2-3 saptmani de mini-examene, colocvii si seminarii Nelu si colegii sai se simteau, vorba unui bun coleg de-al lui Nelu “violati cu stalpul de telegraf”. Dar asta e, Nelu nu a vrut sa faca balet si bune maniere asa cum il indemnau cei care au depus sporii din care a iesit, ci el si-a scris admiterea cu mana lui, deci suporta consecintele celui mai tare UMF din tara [[ or so they say ]], UMFIH Cluj-Napoca.

duminică, 20 iunie 2010

ingrasaminte pentru porcine in ajun

Fratilor si surioarelor, se apropie. Da, da, dansa, teroare studentului la medicina in anu I. Biochimia. Timpul de invatat e cam scurt, formulele sunt cu caruta, ce o fi o fi.

Iata cateva linkuri menite sa completeze vrajeala de prin cursuri: http://employees.csbsju.edu/hjakubowski/classes/ch331/bcintro/default.html
http://www.proteopedia.org/wiki/index.php/Main_Page

Si iata aici 2 linkuri spre fisiere din acelea de torrente [[ sunt convins ca au o denumire speciala pe care o stiu aia de la mate-info ]] care va vor permite sa dati jos de pe net cartile din care profa ne face cursul:
http://www.torrentz.com/search?q=stryer
http://www.torrentz.com/search?q=lehninger
http://www.torrentz.com/search?q=harper+biochemistry.

Imi cer scuze ca nu m-am gandit cu capu mai devreme sa pun linkurile astea pe net, dar mai bine mai tarziu decat niciodata.
Spor! :D

[[ off topic : cine mama dracului e CASTI WIRELESS PENTRU COPIAT de la care tot primesc emailuri sa ii view-uiesc photo-urile pe Friendster?! am alfat ca multe lume primeste emailuri de genu ala... wtf !?!? daca cineva are vreo explicatie, va rog, sunteti bine veniti sa o impartasiti cu mine. Oare chiar o fi vreun dilimac care are la friends toata romania ? nu stiu, habar nu am ! da ma enerveaza! rau ! ... sau ... oare explicatia rezida in cotloane mai intunecate ale internetului ? hmm, oricare ar fi explicatia, chiar as vrea sa o stiu ]]

duminică, 13 iunie 2010

Nelu zice II

Unii spun ca pe Nelu il doare un cal maiastru
Si ca nu ii plac sasoaicele sefe de catedra cu pielea zbarcita.
Tot ce stiu e ca il cheama Nelu, nu e frate cu Stig, si zice...

Astazi va pleca spre Cluj. Era cazu'. Ca sa dea anato. In sfarsit va fi dreptate intre serii. Ce puii lu' Nelu ? Pana acum seriile 1 si 2 sufereau la mana sus-numitei prin figuri de stil de fapt destul de explicite. Acum, spre multumirea celor din primele serii [[ si probabil spre deliciul proiectionisto-masochist al dansei ]] toti avem subiecte la fel. La fel de f@+@+3. Pentru ca deh! asta e esenta anatomiei, cu asta tb sa ramana studentul dupa ce il termina [[ daca il termina ]] pe el, pe anul I; cu septul recto-vezico-prostatic, mezosigma si manunchiul infraorbitar.

Nelu e furios. In parte ca nu a reusit sa invete cum trebuie toate minunatiile astea si in parte pe el. Adica intr-un fel, e suparat pe el de doua ori. Totusi, Nelu realizeaza ca problema e marisoara in sensul ca transcende catedra de pe clinicilor. Degeaba s-ar agita cineva sa comenteze in vreun fel sau cuiva. Nelu si-a dat seama ca pana la urma toate strofocarile, toate urletele, toate apele ce au curs pe el in timp ce incerca sa gaseasca logica ramurilor maxilarei, toate izbiturile cu spinele ischiadice de fermitatea imuabila a Terrei, toate acestea, TOATE! nu au cum sa gaseasca o rezolvare, ba nici macar o ureche care sa le auda si sa le priceapa. Cei care ar fi dispusi sa le auda nu prea le-ar putea pricepe si cei care le pricep, nu vor sa le auda. Pana la urma e ca si cand Nelu ar incerca sa acopere Soarele cu degetul.
[[ de fapt el, Nelu, s-a si complacut in situatia ce a fost data, dar shh! nu mai ziceti la nimeni. dar nu numai Nelu. Si Iepuroii rozatori tabagisti si toti colegii lui Nelu, si toti si toate in timp ce Bunica care produce ulei bun de scoala mortu' credea ca Scufita se joaca frumos cu Lupul in prezenta Vanatorului. Da da! ]].

Iata fratilor povestea lui Nelu [[ si din pacate, probabil a multor altora ]], cum pleaca el, ca in fiecare vara, spre "Dunare". Diferenta fata de alti ani este ca de data aceasta, odata ce va ajunge la "Dunare" nu va galopa spre "Tarigrad" si va incerca cu disperare sa ajunga pe "Insula Giurgiului".
Nelu rade in fata semioticii sale [[ dezlanata, inconsecventa, izvorata din framantare, deci impotriva propriului ei sens. ... ... ... ce? ]]

Vedeti, cititi, spuneti-va, auziti. Pricepeti.
Inel decodor:
si-am zis mar ca sa zic sâmburi, /si-am zis pom ca sa zic scânduri,/ si-am zis nord ca sa zic suduri,/si dulceata ca sa sudui,/ si-am zis inima la piatra/si cântec la tot ce latra

marți, 8 iunie 2010

Stuff... about... things

Din moment ce n-am alte lucruri mai bune de facut [[ vorba unui coleg de camera " Nu mai citi la anato, ca si asa pici " ]] m-am gandit sa impartasesc cu voi niste lucrusoare din vastul domeniu al stiintelor vietii care mie mi se par interesante.

Sa incepem cu inceputul. Adica cu berea. Si cand zic "inceputul" chiar nu glumesc pentru ca totul chiar a inceput cu berea . Proto-beri au aparut chiar inaintea painii, lucru atestat si sustinut de descoperiri arheologice si tot felu de paleo-deovezi. Asa ca nu e de mirare ca multa stiinta e implicata in producerea acestei veritabile ambrozii cu care ne inecam amarurile, inlaturam naduselile, stingem setea etc.
Poate va amintiti de reclamele alea de pe la TV in care e o voce serioasa dar totusi usor ludica zice " Carlsberg. Probably the best beer in the world ". Ei bine, sa stiti ca afirmatia lor nu e doar asa de publicitate. Tipii chiar se chinuie si isi dau silinta. Intr-atat incat in 1875 au fost fondate LABORATOARELE CARLSBERG! Da, da, ati auzit bine... LABORATOARELE; din alea cu eprubete [[ in forma de sticle :->, ar fi ceva ]] si halate albe si tot tacamu'. Si daca tot nu sunteti convinsi, aflati ca laboratoarele lor au departamente separate de chimie, de fiziologie, alea alea si chiar au facut descoperiri si au venit cu inovatii. Toata lumea care intra pe avest blog [[ sau aproape toata lumea ! ]] a auzit de pH. Ala care se calculeaza ca minus logaritm zecimal din concentratia molara de protoni/ioni hidroniu dintr-o solutie. Ala! Ei bine, conceptul a fost introdus de un un chimist al laboratoarelor sus-numite, un nene pe care il chema Peder Lauritz Sørensen. Iar aventura nu se opreste aici. Tot ei sunt super-mega-tari in biochimia proteinelor si au fost primii care au izolat, studiat si crescut o specie aparte de fung mic care se gasea din abundenta in licorile lor ce fermentau. Comunitatea stiintifica a si numit micuta eucariota Saccharomyces carlsbergensis. Eeehhh!

Acuma sa trecem la lucruri mai serioase. La pesti. Si la oamenii care i-au studiat. "Despre maduva spinarii la pesti" ...sau ceva de genu asta. Va dau 3 incercari sa ghiciti ce personalitate stiintifico-medicala si-a facut lucrarea de licenta despre asa ceva.
1... nu, ati gresit ...
2... nici asa, dar sunteti pe aproape; e tot evreu ;)...
3...ati ghiciti ( ? ), FREUD, Sigmund Freud, ala pe care toti il stim ca statea cu un trabuc si isi intreba pacientii ce relatie au avut cu mama lor.
Tot din seria "chordate alunecoase ce nu traiesc pe uscat" a fost si una dintre primele lucrari stiintifice ale medicului Sigmund Freud si anume " Despre testiculele tiparilor". A concluzionat ca pana la urma nu a gasit aceste magice momite la tipari. Probabil, dezamagit fiind de insuccesul cu chordate din acestea inferioare, s-a apucat de studiat mintea omului. Ii uram mult succes, mai ales ca vine Anschluss-ul peste el cat de curand !

Si ca sa terminam pe un ton mai stiintific, sa vorbim despre crustacee. Freud nu le-a facut nimic astora, dar lasa ca a avut natura grija de ele si le-a dat sange albastru... sau hemolimfa, dat tot albastra e. Spre deosebire de noi, care functionam cu hemoglobina, animalutele astea mici si dure au hemocianina, o proteine care leaga cupru. Iar despre variile culori ale cuprului in diferiti compusi va poate spune mult mai multe stimabila colega farmacista, Alexandra.

Iar eu v-am lasat, ma duc sa imi plang de mila langa papilian :D. Noapte buna, somn usor, sa visati un puisor. Nelu va iubeste !



duminică, 6 iunie 2010

Rosu si Galben(fosforescent)

Personajul noului meu coleg de blog,pe nume Nelu(nu colegul,personajul) imi aduce aminte de victima uneia din simularile pe care le-am avut la cursurile de la SMURD....Stateam in dubii daca sa scriu sau nu un articol despre aceasta recenta experienta ,dar m-am hotarat sa scriu daca tot am avut o cale de pornire....
Programul de recrutare paramedici voluntari pentru SMURD a inceput pe la sfarsitul lui februarie si putea sa se inscrie orice student din anul 1,2,3,4 cu conditia sa fie crescut si educat de UMF.Ne-am depus dosarele la sediul UPU si in 15 martie am inceput cursurile de pregatire pentru examenul teoretic,care aveau loc la Casa de Cultura a Studentilor,de luni pana joi timp de 3 saptamani. Bineinteles ca mi-am dat seama ca o sa fiu eu in marea de 250 de medicinisti si imi puneam problema daca nu o sa am dificultati in a intelege ce vorbesc oamenii aia pe-acolo,cunostiintele mele curente de anatomie fiind resturile cu care am ramas din liceu.Fiecare curs ne era prezentat de catre un medic de la Urgente,si tinea in jur de 2 ore,2 ore si ceva.Cursurile cuprindeau cam ce trebuie sa stii si sa faci cat mai repede,sub un stres "stresant",continuu,cand mergi la un nene care, citez, ii cu limba pe perna.. Deci,am avut curs cu Basic Life Support,Advanced Life Support,Monitorizare,Recunosterea ritmurilor de stop ,Medicatie,Trauma si inca un curs pentru urgente pediatrie. Si nu,,nu a fost limba chineza,chiar daca la farma se vorbeste in chimie.
Dupa 3 saptamani,am dat examenul teoretic care a cuprins 120 de intrebari din toate cursurile, si am ramas 120 care am mers mai departe pentru stagiul practic.(Deci da,ca sa ma scutur putin de modestia-mi caracteristica,i-am luat pe cativa de la medicina)
Apoi au urmat 3 saptamani a cate 8 module de practica la sediul SMURD,in care am aplicat cam tot ce am invatat pentru teoretic.Am facut compresiuni toracice pe manechin(si m-am ales cu o febra musculara de zile mari),am ventilat cu masca si balon-astea au fost pentru BLS,am pus branule pe mana amputata(din cauciuc),am invatat sa citim un EKG,am invatat sa defibrilam,sa imobilizam(guler cervical,KED,targa cu lopeti,bord,atele vacuum,saltea vacuum),ne-am jucat cu bebelusi de jucarie care aveau obstructie de cai aeriene, ni s-au prezentat niste aparate prezente in ambulanta gen seringa automata,ventilator,aspirator si....ni s-a urat bafta la examenul practic unde am trecut prin toate cele 8 module.Au fost admisi 80 de proaspeti paramedici care vor face pentru inceput un numar de garzi(parca 10) la Urgente dupa care vor merge cu nino nino cu rosu si galben(fosforescent) la un nene sau tanti care astepata sa fie treziti din morti. De data asta ,am fost suprasaturata de chimie ceea ce m-a determinat sa imi pierd flerul de "posibila viitoare smurd-ista" exact inainte de proba practica,dar am eu 2 surse care in scurt timp o sa practice "paramedicinismul" pentru SMURD ,una chiar in persoana lui Catalin(felicitarile mele inca o data) ,deci sper sa primesc detalii "picante" din garzi....
So,cam asta a fost experienta mea "bicromatica"[nu,nu de la bicromat ci de la culori:))] dar am eu un feeling ca la viitoarea recrutare voi fi din nou prezenta...
Desi politetea nu cred ca ar fi punctul meu forte,totusi vi-l introduc ,dragi cititori pe noul membru al blogului,si anume Nick si se pare, al lui Nelu(alter ego-ul lui,presupun),student la medicina, care a acceptat invitatia mea de a nu-si mai irosi talentul narativ in comentarii si mai bine sa puna mana sa scrie in aceasta pagina a noastra,a studentilor .....stiti voi care....

Nelu zice

Nelu zice c-o sa pici
Nelu zice “O sa te-oftici”
Nelu zice uite-asa:
“Multumim, Maria Ta”

Nelu zice ca de azi inainte va zice si el cate una alta in numele lui si a celor ca dansul, care pe Clinicilor fac scoala in ultimele luni . Nelu tine totusi sa precizeze ca ceea ce spune el e absolut in lumea lui iar ceea ce spuneti voi e absolut la voi in lume deci toti suntem de acord ca de fapt nu vom fi intotdeauna de acord. De acord ?

Nelu este de parere ca la acest inceput de sfarsit poate sa faca unele comentarii despre ceea ce pana nu demult a fost prezentul. Nelu a trecut peste tot pe unde ati fost si voi in ultimele luni, insa nu intotdeauna a reusit sa isi faca prezenta simtita asupra purtatorului, insa stiam eu ca Nelu este. Ca sa nu imi ofensez colegii habotnici, nu spun ca Nelu “Este ceea ce Este” si ca eu am scos evreii din egipt, dar cu totii il stim, intr-o forma sau alta. Da, da, chiar si tu il stii pe Nelu ;).

Nelu cateodata e usor dezamagit de minunatiile din juru-i. Saracul, acum un an era naiv si credea ca vine la Cluj (Klausenburg pentru cei apropiati de purtatorul lui Nelu) ca intr-un mare taram plin de stiinta si cunostinta. Dar Nelu pune pariu ca si voi ati simtit pe pielea voastra lipsa acestor doua ingredinte prin amfiteatre, macar asa, trecator. Tocmai aici a gresit Nelu, a uitat ca noi toti suntem oamenii, muritorii si deci greselii supusi. Nu ca el.

Si cu bune si cu rele. Dupa incalzirea usoara a sem I a urmat violul cu stalpul de telegraf ( citez pe un bun prieten de-al lui Nelu ) din semestrul II, iar acum iata-ne dragi colegi in fata adevaratului botez de foc. Burse omentale, xantine, toate ne oblige la intense sinteze de proteine si transporturi axonale antero- si retrograde. Mama lor de dineine si kinesine ca se misca uite asa, uite asa, dragele de ele manca-le-ar Nelu [[ oare Nelu mananca … ? ce mananca ?]]. Cateodata ii vine lui Nelu sa se ia de lamele sacro-recto-genito-pubiene [[ el poate! ]] dar el inspira si expira adanc, [[ca tot a invatat la fizio cum e cu alea alea toate cele ]] si se reapuca de chin … aaah… treaba !

Ceea ce il aduce pe Nelu la ceea ce vroia sa zica de fapt si anume ca degeaba, mai dragi prieteni ai lui Nelu, degeaba ne plangem noi ca ne e greu. Cum zice si colega noastra de la facultatea de drogherie, la noi aici nu prea e timp de timp liber daca vrem sa facem din materii rezultate in urma digestiei un instrument care printr-o succesiune de noduri si ventre atent orchestrate sa produca sunet pocnitor [[ adica bici cum are prostu’ ala din caminu VIII si cu care pocneste prin hasdeu, deranjand somnul purtatorului lui Nelu ]]. Dar la urma urmei,ne place noua aici ce facem. Lui Nelu ii pare bine cand pricepe ceea ce citeste, ii pare chiar mult mai bine cand pricepe el de el ca de fapt vrajeliile pe care le-a auzit la cursuri chiar au o logica si o aplicabilitate, desi la ore punctul cade de cele mai multe ori pe literele din jurul lui “i”. In esenta e bine cand pune el, Nelu, punctul pe “i” fiindca atunci si-a asumat, insusit, transformat si priceput informatii si pana la urma asta e bine, asta e sanatos si folositor pentru noi astia care la si in preajma UMF avem de gand sa ne petrecem viata invatand.

Francis Bacon i-a spus candva demult lui Nelu ca “Knowledge is power”. Ei bine, ca sa pastreze proportiile [[ deci sa nu urce in sfera adevarurilor gnomice, pentru ca dupa cum a mai zis el, Nelu, aici e doar el si absolutul lui in lumea lui]] Nelu se multumeste sa spuna ca informatia aceea multa ce se arunca inspre noi merita sa o internalizam cat putem de bine fiindca pana la urma, in ceea ce incercam sa devenim, informatia nu e valoare in sine, e doar instrumentul prin care incercam sa facem ceva valoros. Mai intai pentru noi si apoi pentru altii. Sau asupra altora, pentru noi, care e cam tot aia. Nelu a zis!

P.S. Nelu va intreaba “ Oare suntem noi asa un pic egoisti ?”Nelu zice ca da. Daca sunteti cuminti, poate data viitoare Nelu isi va da cu parerea despre asta… sau despre incapacitatea lui de a invata raporturile ansei hipoglosului; ce il arde mai tare.

Ne vedem in episodul urmator! Nelu a zis!

joi, 13 mai 2010

PLM Principle

Halat in trei culori.Miros de chimie in fiecare fila a caietelor.Degete arse de la sita de azbest.Manusi chirurgicale care sa te fereasca de blestemul azotatului de argint.Cam asa se poate caracteriza ultima perioada din viata mea umefeista,adica ultimele 2 luni ,de cand am inceput sa explorez taramul "analitic".Al doilea semestru a fost pe departe mult mai aglomerat decat primul.Si zic "a fost" pentru ca mai avem inca o saptamana si intram in cele doua saptamani de presesiune in care vom dat examenele practice dupa care.....din nou sesiune....
In perioada asta, de cand m-am aglomerat si nu mai am timp sa scriu,am realizat un lucru relativ simplu.Viata de student obisnuit se invarte in jurul unui principiu pe care l-am denumit dupa buna mea imaginatie principiul PLM....adica Pot Lasa pe Maine(v-am luat o piatra de pe inima:P).Am experimentat principiul asta in sesiune,fara sa-mi dau seama de consecinte,si bineinteles a fost un esec total, asemanator incercarii de a dizolva sulfatul de bariu in apa...Odata cu analitica,pentru care aveam/avem de invatat vreo 50 de reactii pentru fiecare laborator,mi-am dat seama ca in cazul nostru,al copiilor UMF-ului ,nu prea se poate aplica principiul asta.Adica se poate aplica,in faza de experiment dar nu mai mult,spre binele sufletului si materiei cenusii.Si intotdeauna,a doua zi after ziua de "lasat pe maine" o sa-ti dai seama ca reactiile pe care le aveai de invatat cu o zi inainte, sunt tot acolo,in cartea verde numai ca,SURPRIZA,mai ai inca vreo 15-20(depinde de caz) in plus ,ceea ce te face sa-ti doresti sa-ti fi dat cineva cu cartea aia verde ,lucioasa, in cap sa-ti revii. Pana acum ,viata de student nu ne-a oferit ,cel putin noua,celor de la farma,mult-asteptatul "timp liber" in adevarata esenta a cuvantului, adica fara a include Chimia in categoria "personal issues"(cam greu dar nu imposibil).
....Si pentru a multa oara mi s-a demonstrat ca ce se aplica la restul facultatilor si universitatilor e foarte probabil sa nu se aplice aproape deloc in UMF.Ne obisnuim si cu asta.
Ma retrag ca am avut o zi cu 3 laboratoare,adica in traducere,obositoare rau,iar Ene insista sa vina pe la gene cat mai repede posibil. Cu bine:)

duminică, 14 martie 2010

Da,sa traiti...

Fiinte analitice.Analizam.Suntem analizati.Ne facem analize si cel mai important analizam analizele cu analiti.Cam la rationamentul asta se ajunge dupa ce "studiezi" chimia analitica....Bine,nu chiar, dar foarte aproape.Dar sa nu incep cu miezul problemei.
Chimia analitica e o materie noua care se face la farma incepand cu semestrul 2 al anului I,pe langa alte 3 materii noi, chimie fizica,biostatistica si itlf.Avem 2 ore de curs cu un prof care dupa mine ar merita premiul pentru cel mai tare profesor de la Gala Profesorului Bologna(long story),avem 3 ore de l.p.intr-un laborator nou,suuuuuuuuper(suntem prima generatie,dupa 3 ani care face laborator la analitica) cu o domnisoara/doamna(whatever ce stare civila are) preparator care...Care ce?...Stop cadru.Am ajuns in miezul problemei.Dupa primul curs de analitica ii spuneam sufletului si creierului meu obosit de atata anorganica (virgula) ca analitica va trezi in mine adevaratul spirit de famacist(minutios,coerent,concentrat) Ooooook.Dupa 3 saptamani de la primul curs de analitica,avem primul laborator de la aceeasi materie in care ni s-a prezentat in primul,primul si primul rand ce sa facem.Pardon.Ce sa nu facem.Adica nimic.Sa nu respiram ,sa nu inghitim,sa nu stranutam(Doamne fereste,cum sa impurificam laboratorul cel nou?) sa nici nu mai vorbim de baut o gura de apa,de mancat un biscuite,ca totusi ,parca afara e inca prea frig sa stai imbracat doar intr-un halat alb(oricat de alb ar fi el).Nu,nici chiar asa,am exagerat la partea cu inghitit,stranutat,respirat,le-am folosit in sens metaforic:)) Dar,exista un "dar".Dar asa ni s-a dat impresia, ca prezenta nostra e mult prea mult de indurat pentru "laboratorul cel nou",asa ca am face bine daca ne-am reveni in fire,fiinte puerile ce suntem.Da?(se pare ca aceasta scurta intrebare retorica a devenit laitmotivul lab-ului de analitica) Da ,sa traiti!
Bine,aveti dreptate,am fi niste adevarati nerecunoscatori daca nu am vedea si partea frumoasa a "laboratorului cel nou":3 nise cu lumina,exhaustor(un fel de aerisire care scoate un sunet ca a unei navete spatiale),bec de gaz pentru fiecare student,ghiuveta la fiecare masa,vesela pentru fiecare,stropitoare pentru ochi(care are marele defect ca te poate lasa fara vedere),mobilier trendy ,niste scaune-adevarate jilturi,de ti-e mai mare dragul sa te duci la analitica,stiind ca vei sta 3 ore in acele minunatii.
In fine,desi au intervenit chestiile astea "cotidiene" intre mine si analitica,tot mai cred ca e materia cea mai "farmacista" dintre cele care le facem acum,cu tot cu volumul maaaaare de invatat asa ca, ma retrag,incet ,incet spre............. metodele de separare a staniului,ca totusi maine de dimineata ghiciti ce am???? Bingo.Analiticaaaaaaaaaaaa.
Bye bye!

vineri, 5 martie 2010

Grup admitere 2010

Am aflat ca ,la fel ca anul trecut,exista un grup yahoo a celor care dau admiterea la UMF anul acesta,asa ca va las linkul aici,sa va consultati cu "rivalii" vostrii.:P http://groups.yahoo.com/group/admitere2010/

miercuri, 17 februarie 2010

Corectare grile

Imi aduc aminte de anul trecut,ca unul din lucrurile care ma stresau cel mai mult legat de admitere,era modul de corectare si punctajul care se acorda grilelor.Asa ca m-am gandit sa linistesc sufletele viitorilor boboci si sa afisez aici "mecanismul "de punctare a grilelor,pentru cei care nu il stiti,deci:
  • Daca aveti o grila cu 1 raspuns corect ,daca marcati raspunsul corect aveti 2 puncte,daca da-ti un raspuns gresit 0 puncte;
  • Pentru 2 raspunsuri corecte:5 concordante-2 pct,4 concordante(1 raspuns corect si unul gresit sau 1 raspuns corect)-1 pct,3 concordante(nici un raspuns corect sau 3 raspunsuri bifate)-0 pct;
  • Pentru 3 raspunsuri corecte:5 concordante-2 pct,4 concordante(2 raspunsuri corecte si unul gresit,2 raspunsuri corecte,)-1 pct,3 concordante(1 rapuns corect,1 raspuns corect si 2 gresite)-0,5pct
  • Pentru 4 si 5 raspunsuri :5 concordante-2pct,4 concordante-1 pct,3 concordante-0,5 pct,2 concordante-0,25pct

Welcome to yahoo groups

De cand am luat vacanta mi-am pus in minte sa scriu un articol dar ,am tot asteptat rezultatele de la biofizica si se pare ca pot sa astept mult si bine,ca tot nu aflu nimic,asa ca dupa cum bine se vede am scris.Pot sa spun ,cu mana pe inima,ca vacanta asta a venit ca o mana cereasca dupa prima sesiune,care "Cum a fost?Cum a fost?" Cum sa fie?palpitanta,plictisitoare in acelasi timp,cu somn mult(cel putin in cazul meu) si frustranta,mai ales cand ma gandesc la chimie imi vine sa cand "I'm a loser baby..." La celelalte doua examene a fost ok,adica la botanica cel putin,la biofizica sunt in asteptare de stiri si noutati,dar am un feeling ca o sa fie ok,dupa felul in care a decurs examenul:P.
...Si ce face un "nou-nascut umf-ist" in vacanta de dupa sesiune?Am tras concluziile in functie de mesajele de pe grupul de la farma I:se gandeste cum ,cu cine,si unde sa chefuiasca dupa sesiunea asta infioratoare,din lipsa de ocupatie sau din cauza "volumului" prea mare de timp liber se gandeste la orarul pe semestrul 2,chiar daca se afla in prima zi de vacanta,fapt pentru care trimite mesaje disperate si disperante pe grup(cu cat mai multe cu atat mai bine,ca dade se gaseste un binevoitor care sa-i raspunda nelinistii sufletesti si morale legate de orar),se impacienteaza si din nou se impacienteaza ca nu s-au afisat rezultatele de la biofizica deci trimite din 5 in 5 minute mesaje pe grup cu topicul "biofizica"(foarte spiritual) si....se gandeste la ce sa se mai gandeasca ca sa poata scrie pe grup.Simpatic.Foarte simpatic.A,da ,sa nu uit,mai este categoria aia de boboc,foarte draga mie,care "exista" pe grup,dar nu-si face simtita prezenta "enervanta",adica nu scrie pe grup fiecare gand "profund" ce-i trece prin cap in momentul ala,nu ii sare in cap nimanui daca nu e de acord cu ceva(sunt altii sa faca asta,nu de alta),nu crede ca daca scrie mesaje fara numar cu acelasi topic si cu aceeasi intrebare dar reformulata ,nelamurirea lui va fi "lamurita",nu face comentarii rautacioase la adresa unui "grupist" care prezinta simptomele de mai sus....Si ultima categorie de boboc(rara,dar exista),e cea in care el tine un blog unde scrie aproape tot ce-i trece prin cap in momentul ala dar, care nu inerveaza nervii nimanui care nu are chef sau nu vrea sa citeasca ceea ce scrie.:)
Au revoir!!!

luni, 8 februarie 2010

Cifre de scolarizare pentru 2010-2011

Pentru viitorii boboci ai UMF-ului,am gasit pe site-ul de la UMF cifrele de scolarizare pentru anul universitar viitor(cate locuri la buget,cate la cu taxa) asa ca va las linkul sa va clatiti ochii acolo;) http://www.umfcluj.ro/Document_Files/Rectorat-Structuri-de-conducere-ale-Universitatiii/00000071/p252x_HS_1_2010.pdf

luni, 25 ianuarie 2010

Pur si simplu ....tahicardie

A trebuit sa trec prin examenul de chimie sa imi pun corazonul la incercare,si nu,nu in sensul romantic ci in sensul de emotie care iti "rupe inima", la propriu.Vorbesc serios.De aseara de cand am capitulat in fata orbitalilor moleculari,a numerelor cuantice si a hibridizarilor m-a luat cu o stare de "pierzanie", de mai ca imi venea sa chiulesc de la examen:))[urmarile liceului:P] Insa ce as putea spune despre examen ,si aici fara a exagera, este un simplu cuvant -traumatizant.Si aici exista 3 variante:ori eu is al naibii de stresata de viata si supraestimez un examen,ori intradevar este traumatizant ,ori ambele variantele.Tind sa cred ca a doua varianta,din moment ce iesind din amfiteatrul Preda,o colega exclama,pe un ton ironic dar in care se simteau "fiorii chimiei":"Bine ca am scapat de experienta asta traumatizanta".....Traumatizant, in principal pentru ca nu am avut tocmai 2 ore la dispozitie:am inceput la 8 si 20 si la 10 fara 10 ni s-au luat foile nereusind, bineinteles, sa abordam fiecare subiect dupa profunzimea ceruta,mai mult am ciugulit cate ceva din fiecare subiect.Trist.Foarte trist.
Ce pot sa spun e ca desi auzisem inainte, de la studenti din ani mai mari, ca fiecare examen din sesiune o sa reprezinte cate o "admitere", am ajuns la concluzia ca aceste examenene sunt incomparabil mai "heavy metal" decat admiterea[in contrast cu mentalitatea mea din clasa a 12a,ca admiterea detine "suprematia":))]
Mai am inca doua examene de dat,la botanica si biofizica ,unde sper sa fie mai "chill",asa ca ma retrag la ale mele heterozaharide si taninuri,urandu-va voua si mie, spor la studiu!!!!

duminică, 24 ianuarie 2010

Just a moment,please...

Desi ma aflu in plina sesiune,exact cu o zi inainte de Marele Examen la chimie,mi-am rezervat 10 minute sa scriu,asa ca am sa incep cu o intrebare(de fapt,mai multe) adresata in special noua,'incepatorilor' de UMF...
Nu va vine sa va bagati degetul in gat cand vedeti anatomii,chimii,botanici?
Nu va vine sa va intrebati daca isi au rostul toate?
Nu va vine sa dati UMF'ul pe un ISE,FSEGA si alte "postliceale"?
Nu rasare din voi,char si pentru un moment,aerul de
je m'en fiche fata de tot ce se intampla in jurul vostru in momentul asta?
Nu va vine sa le dati dreptate celor care ziceau"Prea mult de invatat la medicina/stoma/farma"? Cand lasati pentru un moment(sau doua)studiul,nu va rasare in minte gandul ca o sa va picati examenul,gand pe care insa, il ignorati intentionat?
Nu simtiti ca ati invatat degeaba,ca tot nu o sa stiti?...
Daca sunteti dintre cei care au raspuns afirmativ la aceste intrebari,lasati-ma sa va spun ca in mod sigur nu sunteti singurii si sa va urez(totodata imi urez si mie): "Bun venit in prima sesiune din calea lunga a UMF-ului".Sit down, enjoy the ride!
"Succesuri" la examene si sa ne auzim cu 0(zero) restante.:)