Amylum,Amylum si iar Rozete

Daca stau bine sa ma gandesc,anul trecut pe vremea asta incepusem studiul pentru exam of my life,si incepeau sa-mi apara in minte tot felul de imagini ale viitoarelor cursuri,laboratoare,profesori,bla,bla,bla-uri.Marea problema era ca, nu exista nimeni si nimic care sa poata satisface curiozitatea unui creier cazut in "before bac &admission mood" care vroia sa afle cat mai multe despre locul in care exista posibilitatea sa-si petreaca urmatorii 5 ani....Nimic.Pustiu,si totodata o maaaaare ezitare,cauzata de un grad ridicat de timiditate,de a intreba pe "superiorii" nostrii de asa ceva.Asa ca,trecand de al doilea laborator la botanica,avand niste poze(primite) in dotare, cu materialul didactic in varianta microscopica si nu numai,ce s-a gandit mademoisella in cauza(de aceasta data eu)??? Pai s-a gandit ca,din marinimia ei infinita,sa ofere posibilitatea potentialilor boboci ai UMF-ului ,de a traga cu ochiul peste ce o sa dea ei ,cand o sa se afle in locul nostru. Deci sa incepem cu lucruri serioase;o sa incep cu al doilea laborator ,pentru ca mi s-a parut mai vast din punct de vedere al preparatelor si pentru ca dispun de ceva imagini:D
Analiza constituentilor nevii(paraplasmatici).Hmmmm,ma gandeam la inceput ca, o sa fie cam plictiseala ,ca doar nu-s vii,deci nu fac nimic:)),dar nu a fost asa:P.
Primii constituenti analizati au fost incluziunile ergastice amorfe si anume granulele de amidon.Da,da, alea din cartofi doar ca spre surprinderea mea am aflat ca de fapt sunt 5 tipuri de amidon:la cartofi(Amylum Solani),la porumb(Amylum Maydis),la grau (Amylum Tritici),la fasole(care nu are denumire stiintifica-amidonul de fasole) si la orez(Amylum Oryzae). Granulele de amidon au un grad de specificitate dat de forma si dimensiunea acestora,iar aceste caractere pot fi utilizate in diagonza microscopica a produselor medicinale,adica(virgula) cand o sa devenim licentiati ai halatului alb,si o sa primim de exemplu, un preparat care are scris pe eticheta ca (virgula,again) contine faina de grau ,nefiind posibila identificarea cu ochiul liber a speciei,trebuie sa facem diagnoza microscopica a produsului ca sa ne dam seama daca corespunde cu ce scrie pe eticheta(faina de orez e tot alba,la fel ca faina de grau).
Amylum Tritici(amidonul de grau) nu foarte impresionant din punct de vedere estetic,dar merge:P(sus).
Amylum Maydis(amidonul de porumb-dreapta).
Amylum Solani(amidon de cartof) ;din pacate nu dispun de o imagine microscopica a acestui tip de amidon,dar am pus o imagina "grafica" ca sa faceti o idee:).


Pentru celelalte doua tipuri de amidon nu am imagini si nici nu am gasit pe net nimic,asa ca trec la al doilea tip de incluziuni,si anume cele cristaline.Am analizat ,sub foma unui preparat fix(adica acela pe care nu suntem nevoiti sa-l pregatim noi) ,celulele parenchimatice din petiolul de Begonia Rex si am observat cristale simple de oxalat de calciu dar mai ales rozete(formate prin condensarea cristalelor simple).


Ceea ce am mai studiat, sunt rafidele(dispunere a cristalelor sub forma de snopi de ace) de oxalat de calciu la Tamus communis(untul pamantului),peretele celular cu observarea lamelei mijlocii,peretelui primar si peretelui secundar la Clematis vitalba(curpenul de padure) , si cuticula(strat protector de natura lipidica, aflat la suprafata peretelui scheletic al epidermei) la Vaccinum vitis-ideae(merisor) ,prin colorarea cu reactiv Sudan III,care ofera o coloratie rosie cuticulei.

Acestea fiind spuse(si aratate),eu ma cam retrag ca ma cheama studiul.Pe curand!:)


p.s.Ultima imagine apartine Begoniei Rex,numai ca nu am reusit sa pun sa se potriveasca bine,si apare ca si cum ar fi de la Tamus:| scuze