Din moment ce n-am alte lucruri mai bune de facut [[ vorba unui coleg de camera " Nu mai citi la anato, ca si asa pici " ]] m-am gandit sa impartasesc cu voi niste lucrusoare din vastul domeniu al stiintelor vietii care mie mi se par interesante.
Sa incepem cu inceputul. Adica cu berea. Si cand zic "inceputul" chiar nu glumesc pentru ca totul chiar a inceput cu berea . Proto-beri au aparut chiar inaintea painii, lucru atestat si sustinut de descoperiri arheologice si tot felu de paleo-deovezi. Asa ca nu e de mirare ca multa stiinta e implicata in producerea acestei veritabile ambrozii cu care ne inecam amarurile, inlaturam naduselile, stingem setea etc.
Poate va amintiti de reclamele alea de pe la TV in care e o voce serioasa dar totusi usor ludica zice " Carlsberg. Probably the best beer in the world ". Ei bine, sa stiti ca afirmatia lor nu e doar asa de publicitate. Tipii chiar se chinuie si isi dau silinta. Intr-atat incat in 1875 au fost fondate LABORATOARELE CARLSBERG! Da, da, ati auzit bine... LABORATOARELE; din alea cu eprubete [[ in forma de sticle :->, ar fi ceva ]] si halate albe si tot tacamu'. Si daca tot nu sunteti convinsi, aflati ca laboratoarele lor au departamente separate de chimie, de fiziologie, alea alea si chiar au facut descoperiri si au venit cu inovatii. Toata lumea care intra pe avest blog [[ sau aproape toata lumea ! ]] a auzit de pH. Ala care se calculeaza ca minus logaritm zecimal din concentratia molara de protoni/ioni hidroniu dintr-o solutie. Ala! Ei bine, conceptul a fost introdus de un un chimist al laboratoarelor sus-numite, un nene pe care il chema Peder Lauritz Sørensen. Iar aventura nu se opreste aici. Tot ei sunt super-mega-tari in biochimia proteinelor si au fost primii care au izolat, studiat si crescut o specie aparte de fung mic care se gasea din abundenta in licorile lor ce fermentau. Comunitatea stiintifica a si numit micuta eucariota Saccharomyces carlsbergensis. Eeehhh!
Acuma sa trecem la lucruri mai serioase. La pesti. Si la oamenii care i-au studiat. "Despre maduva spinarii la pesti" ...sau ceva de genu asta. Va dau 3 incercari sa ghiciti ce personalitate stiintifico-medicala si-a facut lucrarea de licenta despre asa ceva.
1... nu, ati gresit ...
2... nici asa, dar sunteti pe aproape; e tot evreu ;)...
3...ati ghiciti ( ? ), FREUD, Sigmund Freud, ala pe care toti il stim ca statea cu un trabuc si isi intreba pacientii ce relatie au avut cu mama lor.
Tot din seria "chordate alunecoase ce nu traiesc pe uscat" a fost si una dintre primele lucrari stiintifice ale medicului Sigmund Freud si anume " Despre testiculele tiparilor". A concluzionat ca pana la urma nu a gasit aceste magice momite la tipari. Probabil, dezamagit fiind de insuccesul cu chordate din acestea inferioare, s-a apucat de studiat mintea omului. Ii uram mult succes, mai ales ca vine Anschluss-ul peste el cat de curand !
Si ca sa terminam pe un ton mai stiintific, sa vorbim despre crustacee. Freud nu le-a facut nimic astora, dar lasa ca a avut natura grija de ele si le-a dat sange albastru... sau hemolimfa, dat tot albastra e. Spre deosebire de noi, care functionam cu hemoglobina, animalutele astea mici si dure au hemocianina, o proteine care leaga cupru. Iar despre variile culori ale cuprului in diferiti compusi va poate spune mult mai multe stimabila colega farmacista, Alexandra.
Iar eu v-am lasat, ma duc sa imi plang de mila langa papilian :D. Noapte buna, somn usor, sa visati un puisor. Nelu va iubeste !
Sa incepem cu inceputul. Adica cu berea. Si cand zic "inceputul" chiar nu glumesc pentru ca totul chiar a inceput cu berea . Proto-beri au aparut chiar inaintea painii, lucru atestat si sustinut de descoperiri arheologice si tot felu de paleo-deovezi. Asa ca nu e de mirare ca multa stiinta e implicata in producerea acestei veritabile ambrozii cu care ne inecam amarurile, inlaturam naduselile, stingem setea etc.
Poate va amintiti de reclamele alea de pe la TV in care e o voce serioasa dar totusi usor ludica zice " Carlsberg. Probably the best beer in the world ". Ei bine, sa stiti ca afirmatia lor nu e doar asa de publicitate. Tipii chiar se chinuie si isi dau silinta. Intr-atat incat in 1875 au fost fondate LABORATOARELE CARLSBERG! Da, da, ati auzit bine... LABORATOARELE; din alea cu eprubete [[ in forma de sticle :->, ar fi ceva ]] si halate albe si tot tacamu'. Si daca tot nu sunteti convinsi, aflati ca laboratoarele lor au departamente separate de chimie, de fiziologie, alea alea si chiar au facut descoperiri si au venit cu inovatii. Toata lumea care intra pe avest blog [[ sau aproape toata lumea ! ]] a auzit de pH. Ala care se calculeaza ca minus logaritm zecimal din concentratia molara de protoni/ioni hidroniu dintr-o solutie. Ala! Ei bine, conceptul a fost introdus de un un chimist al laboratoarelor sus-numite, un nene pe care il chema Peder Lauritz Sørensen. Iar aventura nu se opreste aici. Tot ei sunt super-mega-tari in biochimia proteinelor si au fost primii care au izolat, studiat si crescut o specie aparte de fung mic care se gasea din abundenta in licorile lor ce fermentau. Comunitatea stiintifica a si numit micuta eucariota Saccharomyces carlsbergensis. Eeehhh!
Acuma sa trecem la lucruri mai serioase. La pesti. Si la oamenii care i-au studiat. "Despre maduva spinarii la pesti" ...sau ceva de genu asta. Va dau 3 incercari sa ghiciti ce personalitate stiintifico-medicala si-a facut lucrarea de licenta despre asa ceva.
1... nu, ati gresit ...
2... nici asa, dar sunteti pe aproape; e tot evreu ;)...
3...ati ghiciti ( ? ), FREUD, Sigmund Freud, ala pe care toti il stim ca statea cu un trabuc si isi intreba pacientii ce relatie au avut cu mama lor.
Tot din seria "chordate alunecoase ce nu traiesc pe uscat" a fost si una dintre primele lucrari stiintifice ale medicului Sigmund Freud si anume " Despre testiculele tiparilor". A concluzionat ca pana la urma nu a gasit aceste magice momite la tipari. Probabil, dezamagit fiind de insuccesul cu chordate din acestea inferioare, s-a apucat de studiat mintea omului. Ii uram mult succes, mai ales ca vine Anschluss-ul peste el cat de curand !
Si ca sa terminam pe un ton mai stiintific, sa vorbim despre crustacee. Freud nu le-a facut nimic astora, dar lasa ca a avut natura grija de ele si le-a dat sange albastru... sau hemolimfa, dat tot albastra e. Spre deosebire de noi, care functionam cu hemoglobina, animalutele astea mici si dure au hemocianina, o proteine care leaga cupru. Iar despre variile culori ale cuprului in diferiti compusi va poate spune mult mai multe stimabila colega farmacista, Alexandra.
Iar eu v-am lasat, ma duc sa imi plang de mila langa papilian :D. Noapte buna, somn usor, sa visati un puisor. Nelu va iubeste !
si papi spune ca te iubeste!
RăspundețiȘtergere:P
RăspundețiȘtergereSunt convins! Francezii zic "qui se taquine, s'aime". Cu siguranta e vorba de o mare iubire neimpartasita intre mine si papi. Doamne fereste, dar probabil voi avea timp la vara sa ma iubesc cu papi. Sau poate reusesc sa-l iubesc profund zilele astea, sa-l iubesc asa de tare pana in paraganglioni si sa imi dea pace :))
RăspundețiȘtergerenumai bine ;)
REGULI MINIME DE UTILIZARE A MOBILULUI
RăspundețiȘtergere- NU VA FI FOLOSIT DREPT CEAS
DESTEPTATOR;
- VA FI TINUT LA CEL PUTIN 2 M DE CAP IN
TIMPUL ZILEI SI AL NOPTII ( IN LIMITA POSIBILULUI).
LUCRURILE AFISATE MAI JOS SUNT CUNOSCUTE DE MULT
DE NEUROLOGI.
Pn ultima saptamana din octombrie 2009 a
fost sustinuta o teza de doctorat in Romania , la Clinica de Medicina
Muncii din Cluj, iar concluziile au fost inspaimantatoare !
Studiul s-a facut utilizand tehnica de varf la
nivel mondial, cea a determinarii chemoluminiscentei si a
lipoperoxizilor.
S-au studiat astfel efectele campurilor
electromagnetice (CEM) asupra corpului uman, in special cele produse
de telefonia mobila, cuptoare cu microunde, antene de
telefonie mobila,
retele de inalta tensiune.
TOATE PRODUC cancer, imbatranire precoce,
sterilitate la ambele sexe, nevroze, tulburari de somn, decalcifieri
osoase, cresterea coagularii, cataracta, tulburari endocrine etc.
ATENTIE !!! Convorbirile pe telefonul mobil - cu
cat mai lungi, cu atat mai nocive, mai ales la start, cand testez
apelul, "bipul" cu telefonul la ureche.
S-a aratat cum vibratiile respective, cu
telefonul la ureche, produc, la trecerea prin medii cu densitati
diferite, concentrari si reflexii in anumite zone, mai ales craniene.
Calota craniana functioneaza ca o antena parabolica cu concavitatea
in jos, concentrand undele spre baza creierului, afectand hipofiza si
tiroida si cristalinul (risc de cataracta).
Autorii studiului propun interzicerea pe orice
cale a utilizarii telefoniei mobile sub varsta de 14 ani !
De asemenea, dispozitivele tip hands-free reduc
semnificativ impactul CEM asupra creierului, intrucat telefonul mobil
e tinut mult mai departe de calota craniana.
Cea mai periculoasa retea este Cosmote, care
genereaza impulsurile cele mai puternice, 75% din ele genereaza
Zapp-ul, 33% genereaza Vodafone si Orange , iar cel mai jos e
Digimobil-ul.*
De curand am primit mailul acesta....m-am gandit ca ar fi bine sa afle mai multi despre nocivitatea telefoanelor&co :)
deci intr-adevar chimia e prezenta peste tot(mama ei de chimie) in dragoste,in bere in ....popper.cred ca si eu o sa am parte de o dragoste dezlantuita la vara,cu punctul culminant in toamna
RăspundețiȘtergerecat despre compusii care leaga cuprul,am preparat la un laborator un compus chelat pe nume glicocolat de Cu care are o structura extraterestra dar care are o culoare faina,un albastru deschis consistent.Cobaltul insa,e mai spectaculos in culori decat cuprul.
dude, referitor la comentariul superior cu telefoanele mobile...mi-am adus aminte că al mei taică ţine telefonul mobil la cel putin 10 cm depărtare de ureche ca să nu se iradieze şi e like super funneh ^_^
RăspundețiȘtergereNick, a.k.a. marele anonim, daca tot erai la chordate inferioare (semi-inferioare), puteai sa mentionezi de broscutele care inghit cu ochii :)
RăspundețiȘtergereIntr-adevar, asemenea am uitat cu desavarsire. Deh... unii au tenul negru, altii nu sunt crestini, deci nimeni nu e perfect! eu am uitat despre cum broastele inghit cu ochii [[ jalnice creaturi]]. La urmatoarea asemenea ditiramba cu curiozitati, nu am sa uit despre admirabilele animalute.
RăspundețiȘtergere